Bună ziua. Referitor la prima întrebare, există Regulamentul organizării concursurilor privind obţinerea dreptului de arendă şi a dreptului de proprietate asupra terenurilor în municipiul Chişinău. Obiect al concursului constituie fie dreptul de arendare a terenurilor din municipiului Chişinău, fie dreptul de obţinere în proprietate privată a terenurilor din municipiului Chişinău,... mai detaliat în urma vânzarii – cumpărării lor. Concursurile sînt organizate de catre Primăria municipiului Chişinău sau organizatorul desemnat de către Primărie. Pentru desfăşurarea concursului, Consiliul municipal Chişinău desemnează o Comisie de concurs. Organizatorul va publica în presa republicană sau în alte publicaţii, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării concursului, comunicatul informativ privind desfăşurarea concursului. Pe parcursul a 10 zile bancare după semnarea procesului- verbal privind rezulatatele concursului de obţinere a dreptului de arendare, cumpărătorul varsă suma stabilită pentru achitarea dreptului de arendare a lotului procurat la contul indicat în comunicatul informativ. În termen de o lună de la data achitării de către cumpărărtor a sumei, Primăria municipiului Chişinău adoptă decizia respectivă privind darea în arendă terenului şi permiterea proiectării şi construirii obiectivului, în modul stabilit. După adoptarea deciziei, Primăria municipiului Chişinău, Direcţia funciară perfectează, în termen de o lună, contractul de dare în arendă a terenului şi-l prezintă, spre semnare, Primăriei municipiului Chişinău şi căştigătorului concursului, confom legislaţiei în vigoare. La momentul încheierii contractului, Direcţia funciară transmite cumpărătorului lotul de pămînt pe teren în prezenţa acestuia , care semnează procesul – verbal respectiv. Cîştigătul dreptului de arendare la concurs are dreptul primordial la prelungirea contractului de arendare funciară.

Trebuie menționat că scopul dării în arendă constituie amplasarea obiectivelor de menire social-culturală, locativă, industrială etc., în baza unor proiecte arhitecturale şi urbanistice, cu indici calitativi de performanţă , întru perceperea resurselor suplimentare pentru realizarea programelor social-economice, atragerea investiţiilor (inclusiv străine) în construcţie şi economia naţională, realizare Planului urbanistic general de dezvoltare a municipiului, precum şi formarea pieţei funciare în municipiului Chişinău;

Referitor la intrebarea a doua. Văd 2 soluții în acest sens. În primul rînd, par a fi aplicabile prevederile de la superficie ( Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii... mai detaliat existente). Art. 451 din Codul civil reglementează efectele stingerii dreptului de superficie. Prin urmare, la stingerea dreptului de superficie, construcţia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcţie. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puţin două treimi din valoarea de piaţă a construcţiei. Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului, înaintea expirării acestui drept, pe durata previzibilă de exploatare a construcţiei. În cazul în care refuză prelungirea, superficiarul pierde dreptul la despăgubire. Superficiarul nu are dreptul, la stingerea dreptului de superficie, să ridice construcţia sau părţi ale ei.

În al doilea rînd, ar putea fi aplicate prevederile art. 909 CC - soarta îmbunătățirilor bunului închiriat. La expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locaţiune, locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile, efectuate cu permisiunea locatorului, care pot fi separate fără a se deteriora bunul ori să ceară compensarea valorii lor de către locator dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului. La cererea locatorului, construcţiile neautorizate de el urmează a fi demolate de către locatar sau pe contul lui.

Este o mare bubă a legislaţiei, dar mai ales a practicii.
Într-adevăr, dacă proprietarul (unitatea administrativ-teritorială) transmite în posesie şi folosinţă terenul, dar, mai mult, acordă şi dreptul de a ridica o construcţie, rămâne fără răspuns întrebarea cui aparţine construcţia.
Practica acceptă că construcţia aparţine locatarului, însă nu... mai detaliat poate da răspuns la întrebarea ce drepturi mai are locatorul (UAT) faţă de construcţie, şi care este soarta proprietăţii construcţiei la încetarea (din orice motiv) a locaţiunii.
Soluţia în ţările cu tradiţie este că acest drept de construcţie al locatarului se califică drept de superficie, şi el este limitat în timp, iar proprietatea asupra construcţiei revine la locator (UAT). Această verigă lipseşte însă.
Concluzia mea este că, UAT care acordă asemenea locaţiuni cu drept de construcţie gândesc pe termen scurt şi nu le pasă ce va fi pe termen lung. După principiu: După mine şi potopul!