Acceptarea succesiunii

5 octombrie 2019 14

1) Se poate face acceptarea succesiunii la notar, fara a depune o cerere de deshidere a succesiunii si acte doveditoare?
2) Daca notarul constata ca un succeptibil nu are drept la o succesiune, are dreptul sa-l indeparteze de la succesiune si sa intocmeasca certificatul de mostenitor numai pe numele celor indreptatiti?
Multumesc pentru raspuns .

Comentariile juriștilor 1

Descărcaţi discuția
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul penal
  • Dreptul muncii
  • Alte contravenţii

Buna!

1) Dacă, aveți în vedere o succesiune deschisă după 1/3/2019 vedeți ce prevede Codul Civil
Articolul 2390. Acceptarea moștenirii și renunțarea la moștenire
(1) Cu excepțiile prevăzute de lege, moștenitorul nu mai poate renunța la moștenire dacă el a acceptat-o în mod implicit, conform alin. (2), sau... mai detaliat în mod expres, conform alin. (3).
(2) La expirarea termenului de renunțare, moștenirea se consideră acceptată de către moștenitor. În acest caz, dispozițiile art. 139 alin. (1) lit. e) nu se aplică în raport cu moștenitorul persoană ocrotită sau minor.
(3) Moștenitorul poate depune o declarație de acceptare a moștenirii în formă autentică la notarul care desfășoară procedura succesorală înainte de expirarea termenului de renunțare. Declarația poate fi autentificată la oricare notar sau altă persoană abilitată să autentifice acte juridice.
Articolul 2391. Termenul de renunțare la moștenire
(1) Renunțarea la moștenire se poate face în termen de 3 luni.
(2) Termenul începe să curgă de la data în care moștenitorul află despre devoluțiune și despre temeiul chemării sale la moștenire, fiind informat conform dispozițiilor art. 2547 alin. (2) sau pe oricare altă cale. Dacă moștenitorul este chemat la moștenire în temeiul unei dispoziții testamentare, termenul nu începe să curgă înainte ca notarul care desfășoară procedura succesorală să-i facă cunoscută dispoziția testamentară. Dispozițiile art. 398 alin. (1) lit. a) și d) cu privire la prescripția extinctivă se aplică în mod corespunzător.
(3) În baza cererii moștenitorului, notarul care desfășoară procedura succesorală poate prelungi termenul de renunțare sau poate stabili un nou termen de renunțare dacă moștenitorul a omis termenul din motive întemeiate, iar ceilalți moștenitori nu obiectează.
(4) În cazul în care nu sînt întrunite condițiile prevăzute de alin. (3), cererea de prelungire a termenului de renunțare se soluționează de către instanța de judecată.
Articolul 2392. Forma renunțării
(1) Renunțarea la moștenire se face prin declarație autentică depusă la notarul care desfășoară procedura succesorală.
(2) Declarația se poate autentifica la oricare notar sau la altă persoană abilitată să autentifice acte juridice.
(3) După renunțare, moștenirea nu mai poate fi acceptată.
Articolul 2393. Momentul acceptării sau renunțării la moștenire
Cel chemat la moștenire poate accepta moștenirea sau renunța la aceasta după deschiderea moștenirii.
Articolul 2394. Interzicerea acceptării sau renunțării afectate de modalități
Acceptarea moștenirii sau renunțarea la moștenire nu se poate face sub condiție sau cu stabilirea unui termen.

2) Trebuie să știți că sunt pot fi moștenitori legali și/sau testamentari, putînd fi instituit și legatul.
Mai jos vedeți câte ceva despre clasele de moștenitori legali și ordinea chemării la moștenire a acestora.
Pentru mai multe detalii este necesar să expuneți cine este persoana cu pricină în raport cu defunctul și dacă există vreun testament, legat, etc.
Articolul 2177. Cazul în care operează moștenirea legală
(1) Devoluțiunea moștenirii are loc conform dispozițiilor prezentei cărți (moștenire legală), în măsura în care nu există un testament valabil.
(2) Dacă testamentul se referă doar la o parte din masa succesorală, devoluțiunea celeilalte părți a masei succesorale are loc conform moștenirii legale.
Articolul 2178. Clasa întîi de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa întîi de moștenitori legali descendenții defunctului.
(2) Descendentul care este în viață la momentul deschiderii moștenirii îi exclude de la moștenire pe ceilalți descendenți care se află în relații de rudenie cu defunctul prin intermediul celui dintîi.
(3) Locul descendentului decedat la momentul deschiderii moștenirii îl ocupă descendenții acestuia (reprezentarea succesorală).
(4) Copiii defunctului moștenesc în cote succesorale egale.
(5) Copiii care înlocuiesc părintele decedat conform dispozițiilor alin. (3) moștenesc în cote egale cota succesorală la care ar fi avut dreptul părintele decedat.
Articolul 2179. Clasa a doua de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa a doua de moștenitori legali părinții defunctului și descendenții acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii părinții defunctului sînt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale.
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii nu este în viață unul dintre părinții defunctului, în locul părintelui celui decedat sînt chemați la moștenire descendenții lui în conformitate cu regulile aplicabile pentru moștenitorii de clasa întîi. În cazul în care părintele decedat nu are descendenți, unic moștenitor devine părintele supraviețuitor.
Articolul 2180. Clasa a treia de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa a treia de moștenitori legali bunicii și bunicile defunctului și descendenții acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii bunicul și bunica sînt în viață, moștenesc numai ei, în cote succesorale egale.
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii unul dintre bunici dintr-o pereche nu este în viață, locul bunicului (bunicii) decedat(e) este ocupat de descendenții acestuia. Dacă bunicul (bunica) decedat(ă) nu are descendenți, cota succesorală a acestuia trece la celălalt bunic din perechea respectivă, iar dacă acesta nu este în viață, la descendenții acestuia din urmă.
(4) Dacă la momentul deschiderii moștenirii o pereche de bunici nu este în viață și dacă aceștia nu au descendenți, atunci moștenesc ceilalți bunici care sînt în viață, iar dacă aceștia nu sînt în viață, descendenții acestora.
(5) În măsura în care descendenții ocupă locul părinților lor sau al ascendenților mai îndepărtați, se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la moștenitorii de clasa întîi.
Articolul 2181. Clasa a patra de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa a patra de moștenitori legali străbunicii defunctului și descendenții acestora.
(2) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicul și/sau străbunica sînt în viață, moștenesc numai ei. Dacă sînt mai mulți, ei moștenesc în cote succesorale egale, indiferent de faptul dacă aparțin aceleiași linii sau liniilor diferite.
(3) Dacă la momentul deschiderii moștenirii străbunicii și străbunicele nu sînt în viață, moștenește acela dintre descendenți care se află într-un grad de rudenie mai apropiat cu defunctul. În cazul în care mai multe persoane se află în același grad de rudenie, aceștia moștenesc în cote succesorale egale.
Articolul 2182. Clasa a cincea de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa a cincea de moștenitori legali strămoșii mai îndepărtați ai defunctului și descendenții acestora.
(2) Dispozițiile art. 2181 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 2183. Rudenia concomitentă pe linii diferite de rudenie
Persoana care este moștenitor de clasa întîi, a doua sau a treia concomitent pe linii diferite de rudenie primește cota succesorală care îi revine în baza fiecărei rudenii. Fiecare cotă se consideră o cotă succesorală distinctă.
Articolul 2184. Ordinea claselor
Clasele de moștenitori sînt chemate să culeagă moștenirea numai cîte una, în ordinea stabilită de prezentul cod, începînd cu clasa întîi.
Articolul 2185. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor
(1) Soțul supraviețuitor este moștenitor legal și, în concurs cu clasa întîi de moștenitori, are dreptul la 1/4 din masa succesorală, indiferent de numărul descendenților.
(2) În concurs cu clasa a doua de moștenitori sau cu bunicii, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/2 din masa succesorală, indiferent de numărul moștenitorilor. Dacă sînt în viață atît bunicii, cît și descendenții bunicilor, soțul supraviețuitor primește cota și din cealaltă cotă succesorală de 1/2 care, conform art. 2180, ar fi trebuit să revină descendenților.
(3) Stabilirea cotei succesorale a soțului supraviețuitor se face cu preferință față de stabilirea cotelor succesorale ale moștenitorilor cu care acesta concurează.
(4) În lipsa moștenitorilor de clasa întîi și a doua și dacă bunicii nu sînt în viață sau dacă aceștia au decăzut din dreptul la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
Articolul 2186. Preciputul soțului supraviețuitor
(1) În cazul în care soțul supraviețuitor vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa a doua sau cu bunicii, acesta primește, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu excepția cazului în care acestea sînt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul. Soțul supraviețuitor poate primi obiectele indicate și în cazul în care vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa întîi în măsura în care acestea sînt necesare pentru menținerea gospodăriei.
(2) În cazul preciputului se aplică regulile privind legatele.
Articolul 2187. Decăderea soțului supraviețuitor din dreptul de a moșteni
(1) Soțul supraviețuitor este exclus de la moștenire dacă, la data deschiderii moștenirii:
a) cel care a lăsat moștenirea a depus o acțiune de divorț, a recunoscut acțiunea de divorț depusă de celălalt soț sau a depus cerere de divorț conform legii;
b) căsătoria este declarată nulă prin hotărîrea judecătorească sau există temeiuri pentru nulitatea căsătoriei și a fost intentată o acțiune în nulitate.
(2) Dreptul la întreținere al soțului supraviețuitor rămîne neatins.
Articolul 2188. Dreptul de moștenire al soțului în temeiul rudeniei
În cazul în care soțul face parte din cercul rudelor chemate la succesiune, el moștenește și în temeiul acestui titlu. Cota succesorală dobîndită în temeiul rudeniei este considerată o cotă succesorală distinctă.
Articolul 2189. Consecințele majorării cotei succesorale
Dacă unul dintre moștenitorii legali decade din dreptul la moștenire înainte sau după deschiderea moștenirii și, ca rezultat, cota succesorală a unui alt moștenitor legal se majorează, cota cu care s-a majorat cota succesorală a celui din urmă este considerată o cotă succesorală distinctă în privința legatelor sau a sarcinilor testamentare cu care este grevat acest moștenitor sau moștenitorul decăzut din dreptul la moștenire, precum și în privința obligației de raport.
Articolul 2190. Dreptul statului la moștenire
În cazul în care defunctul nu are rude și nici soț supraviețuitor sau aceștia nu pot moșteni din anumite motive, moștenitor legal este statul.


De asemenea, pentru mai multe detalii vedeți Codul civil accesînd link-ul de mai jos:
http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112573&lang=ro

6 octombrie 2019