Anulare donației

25 ianuarie 2018 96

Donatorul se adresează in judecată pentru anularea donației, dar pe parcursul examinării cauzei in instanță, donatorul decedează. Care vor fi consecințele? Încetează contractul de donație sau moștenitorii donatorului solicita in continuare anularea donației?

Jurist comments 3

Download discussion
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul muncii
  • Alte contravenţii

Instanța de judecată urmează să suspende procesul în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (1) COd de procedură civilă al RM „Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul: a) decesului sau reorganizării părţii în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi”.
Totodată,... mai detaliat dacă acțiunea se referă la revocarea donație Codul civil al RM spune următoarele la Articolul 835. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine
(1) Donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o rudă apropiată a acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată.
(2) Dacă donaţia este revocată, se poate cere restituirea bunului donat.
(3) Revocarea donaţiei poate fi făcută doar în decursul unui an din momentul în care cel îndreptăţit să revoce a luat cunoştinţă de motivul de revocare.
(4) Acţiunea de revocare a donaţiei nu poate fi înaintată contra moştenitorilor donatarului, nici de moştenitorii donatorului împotriva donatarului, cu excepţia cazului cînd donatorul a decedat pînă la expirarea termenului stipulat la alin.(3).

De asemenea, moștenitorii donatorului sunt în drept să continue procesul și în cazul în care în proces se solicită nulitatea contractului de donație, întrucât constatarea nulității urmează să producă efecte pentru moștenitori, ceea ce confirmă interesul lor actual și născut față de efectele ce le produce nulitatea.

http://lex.justice.md/md/373667%20/

http://www.legis.md/cautare/rezultate/99488

25 ianuarie 2018
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul muncii
  • Alte contravenţii

Vă rog concretizati care este pretenția Donatorului.
Această pretenție se referă la nulitatea contractului de donație sau la revocarea donației?

25 ianuarie 2018
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul muncii
  • Alte contravenţii

Dna. Alina scriți comentariile aici, cine știe poate există colegi care au o altă opinie și ei nu văd comentariile Dvs.

Cam straniu donatorul să solicite el însuși anularea donație(!), dar depinde și de motivele care stau la baza acestei pretenții.
În cazul în care se solicită nulitatea absolută a actului juridic... mai detaliat țin să menționez că aceasta se referă la nișite norme imperative impuse de lege cu privire la condițiile de formă și fond ale actului juridic.

Prevederi ale Codului civil cu privire la nulitatea absolută și relativă.
Articolul 217. Nulitatea absolută a actului juridic
(1) Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu.
(2) Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de nulitate.
(3) Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă.
Articolul 218. Nulitatea relativă a actului juridic
(1) Nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părţii ocrotite pe calea acţiunii oblice. Instanţa de judecată nu poate să o invoce din oficiu.
(2) Nulitatea relativă poate fi acoperită prin voinţa expresă sau tacită a persoanei în al cărei interes este stabilită nulitatea. Voinţa de a confirma actul juridic lovit de nulitate trebuie să fie certă şi evidentă.
(3) Pentru confirmarea actului juridic lovit de nulitate relativă, voinţa nu trebuie să fie exprimată în forma cerută pentru încheierea actului juridic respectiv.
(4) Dacă fiecare parte poate invoca nulitatea actului juridic sau dacă mai multe persoane pot cere declararea nulităţii, confirmarea actului juridic de către o persoană nu le împiedică pe celelalte să invoce nulitatea.

După cum observați la art. 218 Cod civil (Nulitatea relativă a actului juridic) este prevăzută succesiunea în drepturi, iar în privința art. 217 (Nulitatea absolută a actului juridic) - aceasta poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual și este imprescriptibilă.
Dacă, se încetează procesul în temeiul prevederilor art. 265 CPC, însă de fapt există temei de nulitate absolută, succesorul este în drept să înainteze o acțiune în nume propriu.

26 ianuarie 2018