Contestarea paternitatii

11 aprilie 2019 21

Sunt in proces de divort care dureaza deja 8 luni. Intre timp am nascut, tatal copilului nefiind fostul sot. La rugamintea mea de a-mi oferi o daclaratie ca nu el este tatal copilului, el refuza si amana cu cat mai mult. Cum se face contestarea paternitatii si cat dureaza? Eu ma aflu peste hotare si copilul la fel l-am nascut peste hotare.

Comentariile juriștilor 1

Descărcaţi discuția
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul penal
  • Dreptul muncii
  • Contravenţii rutiere
  • Alte contravenţii

Bună Olga,

Urmează să vă adresați în instanța de judecată din raza domiciliului fostului soț cu o cerere de contestare a paternității și sa solicitați numirea unei expertize ADN sau sa efectuați împreună cu fostul soț testul ADN benevol până la proces și ulterior doar prezentați proba în instanța de judecată... mai detaliat întrucât alte opțiuni nu aveți la dispoziție.
Pentru efectuarea expertizei este necesară prezenta fostului soț și a copilului, dacă soțul refuză atrageți din star tatăl biologic al copilului și solicitați numirea expertizei ADN în privind acestuia.

Atrageți atenția la articolul 49 Codul familiei al RM:
Articolul 47. Stabilirea provenienţei copilului
(1) Provenienţa copilului de la mamă (maternitatea) se stabileşte în baza documentelor care confirmă naşterea copilului de la mamă într-o instituţie medicală.
(2) În cazul cînd copilul nu este născut într-o instituţie medicală, maternitatea se stabileşte pe baza documentelor medicale, a depoziţiilor martorilor sau pe baza altor probe. Fiind informaţi despre un caz de naştere sau la adresarea mamei după naştere, instituţia medico-sanitară/medicul de familie din localitate sînt obligaţi să întreprindă, în termen de 3 zile lucrătoare, măsurile necesare de constatare a naşterii copilului şi, în cazul constatării acesteia, să elibereze certificatul medical constatator de naştere, chiar dacă mama nu are domiciliul în această localitate.
(3) Copilul născut din părinţi căsătoriţi ori în timp de 300 de zile din momentul desfacerii căsătoriei, declarării căsătoriei nule sau decesului soţului mamei copilului are ca tată pe soţul (fostul soţ) al mamei, dacă nu a fost stabilit contrariul.
(4) Prezumţia de paternitate a soţului (fostului soţ) poate fi înlăturată printr-o declaraţie a soţilor (foştilor soţi) depusă personal. În cazul în care soţii (unul din ei) nu se pot prezenta personal, declaraţia se autentifică notarial şi se expediază la organul de stare civilă.
(5) Paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi recunoscută de către tatăl său printr-o declaraţie comună a acestuia şi a mamei copilului, depusă la organul de stare civilă.
(6) În cazurile cînd mama este decedată, declarată decedată sau dispărută ori cînd nu i se cunoaşte locul aflării, precum şi în cazul decăderii ei din drepturile părinteşti, paternitatea se stabileşte în baza declaraţiei tatălui şi a acordului scris al autorităţii tutelare sau prin hotărîrea instanţei judecătoreşti dacă lipseşte un astfel de acord. În cazul în care în privința mamei este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.
(7) Declaraţia comună a mamei şi tatălui copilului privind paternitatea poate fi depusă la organul stare civilă şi pînă la naşterea copilului.

Articolul 49. Contestarea paternităţii (maternităţii)
(1) Paternitatea (maternitatea) poate fi contestată numai pe cale judecătorească de către persoanele înscrise drept tată sau mamă sau de către persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului, de către copil la atingerea majoratului, de către tutorele (curatorul) copilului. În cazul în care în privința părintelui este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.
(2) Cererea privind contestarea paternităţii (maternităţii) poate fi depusă timp de un an din momentul cînd una din persoanele enumerate la alin.(1) a aflat sau trebuia să fi aflat despre înscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, în cazul unui minor.
(3) Nu au dreptul să conteste paternitatea:
a) soţul care şi-a dat acordul scris la fecundarea artificială sau implantarea embrionului soţiei;
b) persoana care a fost înscrisă drept tată al copilului în baza declaraţiei comune a acesteia şi a mamei copilului sau în baza declaraţiei proprii, dacă în momentul depunerii acesteia ştia că nu este tatăl firesc al copilului.

Este dificil de prevăzut cât va dura procesul deoarece în cazul Dvs fostul soț posibil sa refuze să se prezinte la expertiza și atunci este necesară expertiza în privința tatălui biologic.
Mai mult decât atât, expertiza o efectuează specialiștii în domeniu ceea ce determină amânarea examinării până cauza nu va fi pregătită în totalitate pentru dezbateri judiciare.

11 aprilie 2019