Salutare

Conform art. 67-69, Codul Familiei:

Articolul 67. Decăderea din drepturile părinteşti
Părinţii pot fi decăzuţi din drepturile părinteşti dacă:
a) se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de... mai detaliat la plata pensiei de întreţinere;
b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;
c) fac abuz de drepturile părinteşti;
d) se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicînd violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;
e) prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;
f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
g) au săvîrşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului; precum şi
h) în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.

Articolul 68. Modalitatea de decădere din drepturile părinteşti
(1) Decăderea din drepturile părinteşti are loc numai pe cale judecătorească.
(2) Acţiunea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială.
(3) Cererea privind decăderea din drepturile părinteşti se examinează cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare locale/teritoriale.
(4) Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile din momentul cînd hotărîrea privind decăderea din drepturile părinteşti a rămas definitivă, o copie a acesteia organului stare civilă din raza teritorială a instanţei.

Articolul 69. Efectele decăderii din drepturile părinteşti
(1) Copilul ai cărui părinţi (unul dintre ei) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti păstrează dreptul de folosinţă asupra spaţiului locativ şi toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale fireşti, inclusiv dreptul la succesiune.
(2) Copiii ai căror părinţi/al căror unic părinte sînt decăzuţi/este decăzut din drepturile părinteşti sînt plasaţi în servicii de plasament în baza dispoziţiei autorităţii tutelare teritoriale.
(3) Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti pot avea întrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autorităţii tutelare teritoriale. Întrevederile nu se acordă dacă contactul părinţilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacă este evident că părinţii nu sînt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiecţii serioase privind contactul cu părinţii decăzuţi din drepturi.

Referitor la schimbarea numelui (Secţiunea a 5-a, Legea privind actele de stare civilă):

Articolul 49. Schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui
(1) Persoana care a împlinit vîrsta de 16 ani are dreptul să-şi schimbe numele de familie şi/sau prenumele.
(2) Cererea de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui se depune la organul stare civilă în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul solicitantul.
(3) Schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui se înregistrează de către organul stare civilă, întocmindu-se actul respectiv.
(4) Schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui persoanei care nu a atins majoratul se soluţionează cu acordul părinţilor, adoptatorilor sau tutorelui acesteia, cu excepţia cazurilor obţinerii capacităţii depline de exerciţiu de către solicitant pînă la atingerea majoratului, în modul prevăzut de lege.
(5) Schimbarea prenumelui copilului pînă la vîrsta de 16 ani se soluţionează de către organul stare civilă, pe baza cererii ambilor părinţi, conform art.56 din Codul familiei, făcîndu-se rectificările corespunzătoare pe actul de naştere al copilului (fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui). În caz de neînţelegere între părinţi, se va lua în considerare avizul autorităţii tutelare, ţinîndu-se cont, în exclusivitate, de interesele copilului.
(6) Modul de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui se stabileşte de "Ministerul Justiţiei"

Articolul 50. Modul de înregistrare a schimbării numelui de familie şi/sau a prenumelui
(1) Cererea de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui se examinează de către organul stare civilă în termen de 2 luni din ziua depunerii actelor necesare. Dacă există motive întemeiate (primirea cu întîrziere a copiilor de pe actele de stare civilă necesare pentru organizarea dosarului, a avizului poliţiei etc.), persoana responsabilă din cadrul organului de stare civilă poate prelungi acest termen pînă la 3 luni.
(2) Dacă actele de stare civilă care urmează a fi rectificate în legătură cu schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui nu s-au păstrat, organul stare civilă va soluţiona problema în cauză numai după reconstituirea, în modul stabilit, a actelor pierdute.
(3) Dacă în actele de stare civilă anexate la cererea de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui vor fi identificate contradicţii, date incorecte, acestea urmează a fi înlăturate şi/sau rectificate în modul stabilit.
(4) Dacă există necesitatea reconstituirii sau rectificării actelor de stare civilă, termenul prevăzut pentru examinarea cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui va fi prelungit, ţinîndu-se cont de termenele stabilite pentru reconstituirea şi rectificarea actelor.
(5) După examinarea dosarului cu privire la schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui, persoana responsabilă din cadrul organului de stare civilă întocmeşte, în două exemplare, concluzia respectivă, care urmează a fi aprobată de către Agenţia Servicii Publice. După aprobarea concluziei, se va întocmi actul de stare civilă respectiv.
(6) Dacă cererea de schimbare a numelui de familie şi/sau a prenumelui este respinsă, organul stare civilă, la cererea solicitantului, va comunica în scris motivul respingerii. Actele anexate la cerere vor fi restituite solicitantului.

Mai multe detalii găsiţi aici: http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112686&lang=ro

Servus