Executorul judecătoresc sustrage banii de pe cardul cu indemnizația copilului

16 noiembrie 2020 71

Cum sa scriu o plângere pe numele unui executor judecătoresc care sustrage bani de pe cardul pe care primesc îndemnizația copilului?

Jurist comments 7

Download discussion
Vitalie Onofrei
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Contravenţii rutiere
  • Alte domenii

Buna
cerere în formă liberă în adresa Uniunii executorilor https://www.unej.md/#footer
obligatoriu enunțați datele executorului cît și descriți în linii generale situația.
Apropo e posibil de informat si Ministerul justiției care este organ ce supravegheaza legalitatea actiunilor executorilor.
Posibil banca orbește sa execute actul executoriu, or bancile nu intră in esența cauzei si retin... mai detaliat sumele indiferent de situație.

16 noiembrie 2020
  • Jurisconsult
  • Dreptul civil
  • Dreptul penal
  • Dreptul familiei
  • Dreptul muncii

Dl. Vitalie, care Uniunea Executorilor, executorul vizat este hoți, el trebue să fie tras la răspundere penală conform Codului penela Articolul 186. Furtul
(1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,
... mai detaliat se pedepseşte cu amendă în mărime pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
(2) Furtul săvîrşit:
b) de două sau mai multe persoane;
c) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;
d) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani.
(21) Furtul bunurilor de patrimoniu cultural din siturile arheologice sau din zonele cu potenţial arheologic
se pedepseşte cu amendă în mărime 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(3) Furtul săvîrşit:
a) în timpul unei calamităţi;
b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 unităţi convenţionale.
(4) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii mari
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.
(5) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.
Articolul 187. Jaful
(1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(2) Jaful săvîrşit:
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;
e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;
f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile
se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale.
(21) Jaful bunurilor de patrimoniu cultural din siturile arheologice sau din zonele cu potenţial arheologic
se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 8 ani cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale.
(3) Jaful săvîrşit:
a) în timpul unei calamităţi;
b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală
se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 10 ani.
(4) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii mari
se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 12 ani.
(5) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani.D-na Vorica legea procesual penală, vă permite o așa ocazie Articolul 262. Sesizarea organului de urmărire penală

(1) Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pentru săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin:

1) plîngere;

2) denunţ;

3) autodenunţ;

31) proces-verbal cu privire la constatarea infracţiunii, întocmit de organele de constatare prevăzute la art. 273 alin. (1) din prezentul cod;

4) depistarea nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii rezonabile cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni.

(2) Dacă, potrivit legii, pornirea urmăririi penale se poate face numai la plîngerea prealabilă ori cu acordul organului prevăzut de lege, urmărirea penală nu poate începe în lipsa acestora.

(3) În cazul depistării infracţiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală, acesta întocmeşte un raport în care expune circumstanţele depistate şi dispune înregistrarea infracţiunii.

(4) În orice caz de deces al persoanei aflate în custodia statului în legătură cu urmărirea penală sau executarea pedepsei, procurorul se autosesizează în condiţiile alin.(3).

(41) Orice declaraţie, plîngere sau alte informaţii ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant, prevăzute la art. 1661din Codul penal, urmează a fi prezentate sau transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în conformitate cu art. 274 alin. (31) din prezentul cod.

(5) Examinarea sesizărilor despre acţiunile Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului şi examinarea infracţiunilor comise de către aceştia se fac de către Procurorul General sau un procuror desemnat de el. Examinarea sesizărilor despre infracţiunile comise de către Procurorul General se face de către un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor. Organul de urmărire penală care a primit o sesizare despre infracţiunile săvîrşite de persoanele menţionate este obligat să o trimită imediat pentru examinare Procurorului General sau, după caz, Consiliului Superior al Procurorilor.

Articolul 263. Plîngerea şi denunţul

(1) Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu prin infracţiune.

(2) Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică despre săvîrşirea unei infracţiuni.

(3) Plîngerea sau, după caz, denunţul trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plîngerii sau denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta este cunoscut, şi a mijloacelor de probă.

(4) Plîngerea se poate face personal sau prin reprezentant împuternicit în condiţiile legii.

(5) Plîngerea sau denunţul făcute oral se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care declară plîngere sau denunţ şi de persoana oficială a organului de urmărire penală.

(6) Plîngerea poate fi făcută şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major pentru părinţi. Victima poate să declare că nu însuşeşte o asemenea plîngere.

(7) Persoanei care face denunţ sau plîngere i se explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunţul sau plîngerea este intenţionat calomnios/oasă, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conţinutul denunţului sau al plîngerii şi se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunţul sau plîngerea.

(8) Plîngerile şi denunţurile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmăririi penale, însă, în urma controlului efectuat în temeiul acestor plîngeri sau denunţuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi penale.

Articolul 264. Autodenunţarea

(1) Autodenunţarea este înştiinţarea benevolă făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni în cazul în care organele de urmărire penală nu sînt la curent cu această faptă.

(2) Declaraţia de autodenunţare se face în scris sau oral. În cazul în care autodenunţarea se face oral, despre aceasta se întocmeşte un proces-verbal în condiţiile art.263 alin.(5), cu înregistrarea audio sau video a declaraţiei de autodenunţare.

(3) Persoanei care face declaraţie de autodenunţare, înainte de a o face, i se explică dreptul de a nu spune nimic şi de a nu se autoincrimina, precum şi că în caz de autocalomnie, care împiedică constatarea adevărului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii, şi despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal privind autodenunţarea sau în conţinutul declaraţiei de autodenunţare.

(4) Autodenunţarea, în cazul în care organele de urmărire penală sînt la curent cu această faptă, are importanţă pentru stabilirea şi identificarea făptuitorului infracţiunii şi se ia în considerare, în condiţiile legii, ca prezentare benevolă a făptuitorului. Așadar succese.

16 noiembrie 2020
Vitalie Onofrei
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Contravenţii rutiere
  • Alte domenii

In primul rind nici nu va auziți ce spuneți avind invinuiri nefondate de furt si jaf.
Nu se încadrează in componențe de infracțiune a infracțiunilor enunțate. Mai citiți legea si partea teoretică pina a face asemenea invinuiri declarative.
Mai pe scurt cele declarate sunt o reclamă ieftină, nu are nici o... mai detaliat tangență, iar organele de forță o sa va respinga asemenea aiureli de solicitare.

16 noiembrie 2020
  • Jurisconsult
  • Dreptul civil
  • Dreptul penal
  • Dreptul familiei
  • Dreptul muncii

Nu dl. Vitalie, dacă cetățanca se v-a adresa oficial la poliție, organele o să stabilească temeiurile, doamna dacă are suspecciuni, ea este în drept să vizeze organele, fiindcă nu mai organele sînt în drept să constate așa ceva, ce treabă are Uniunea Executorilor. Lăsăm teoria într-o parte, e tot.

16 noiembrie 2020
Vitalie Onofrei
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Contravenţii rutiere
  • Alte domenii

Ahahahahaha

16 noiembrie 2020
  • Jurisconsult
  • Dreptul civil
  • Dreptul penal
  • Dreptul familiei
  • Dreptul muncii

D-na Viorica, ca să fiți cu sufletul împăcat, procedați așa cum v-am propus. Pe urmă o să vă ceriți scuze de la executor. Vitalie o să rămînă cu ha.

16 noiembrie 2020
Vitalie Onofrei
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Contravenţii rutiere
  • Alte domenii

Aha, o sa cereți scuze de la executorul care a fost tîrîit pe drumuri pentru a depune explicații, care se va finisa cu nimik, deoarece nu este de competența poliției cauza.
Vreau sa vad dispoziția executorului in acest sens.
Alegerea va aparține, doar ca ar fi bine sa fiți sigur ca nu... mai detaliat va faceti mai rau, mai ușor sa enunțați eroare catre executor si sa nu ascultați populismul inadecvat.

16 noiembrie 2020