Fostul soț nu achită pensia alimentară pentru copilul minor

5 noiembrie 2019 43

Buna ziua. Fostul sot nu lucreaza oficial in Republica Moldova, dar muncește ilegal in Federația Rusa. Executorul a stabilit ca cuantumul pensiei alimentare pentru copilul minor sa constituie 1.000 lei. Fostul soț face 2-3 plati pe an cate 1.000 lei, iar executorul judecătoresc nu face nimic pentru a-l impune sa achite in fiecare luna, nici măcar nu-i pune penalități. Ce ar trebuie sa conțină o cerere către executor sa mărească pensia alimentara și sa cunosc care este suma și penalitatile la ziua de azi? Cum sa formulez corect cererea și care ar fi procedura de a schimba executorul?

Comentariile juriștilor 1

Descărcaţi discuția
Nicolae Ilco (Calin)
  • Parajurist
  • Dreptul civil
  • Dreptul muncii
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Alte contravenţii

Salutare

Mai jos găsiți extrasul din lege (Codul de Executare) ce conține informații despre actele de procedură a executorului judecătoresc și comunicarea acestora, competenţa și strămutarea documentului executoriu către un alt executor judecătoresc:

Articolul 28. Comunicarea actelor de procedură şi altor documente
... mai detaliat (1) Cererea de chemare în judecată, actele de procedură emise de instanţa de judecată sau de executorul judecătoresc, alte documente pot fi comunicate, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, participanţilor la proces şi persoanelor interesate, la solicitarea părţii interesate.
(2) Executorul judecătoresc are obligaţia ca, în cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii şi achitarea taxelor pentru serviciile sale, să organizeze personal sau prin intermediul angajaţilor săi comunicarea actelor de procedură.
(3) Taxele de comunicare a actelor de procedură sînt achitate de partea care a solicitat comunicarea.
(4) Actele de procedură se comunică prin înmînarea lor sau prin alte modalităţi prevăzute de prezentul cod şi de Codul de procedură civilă.

Articolul 30. Competenţa teritorială
(1) Executorul judecătoresc poate întreprinde acţiuni de executare silită doar în circumscripţia camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în care biroul său îşi are sediul.
(2) Prin derogare de la alin. (1):
a) în cazul executării măsurilor de asigurare a acţiunii sau al executării prin urmărirea mijloacelor de transport, a mijloacelor băneşti de pe conturile debitorului, a valorilor mobiliare sau a participaţiunii debitorului la capitalul social, competenţa teritorială a executorului judecătoresc se extinde pe întreg teritoriul ţării;
b) în cazul executării documentelor executorii prin urmărirea salariului sau unui alt venit al debitorului, competent în executare este executorul judecătoresc în a cărui circumscripţie teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află sediul instituţiei (organizaţiei) de la care debitorul primeşte venituri.
(3) Documentele executorii privind încasarea plăţilor periodice şi documentele executorii indicate la art.15 alin.(2) din prezentul cod, cu excepţia celor de la lit. c), se prezintă spre executare executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul sau sediul debitorului ori instituţia penitenciară în care îşi ispăşeşte pedeapsa debitorul.
(4) Documentele executorii indicate la art. 15 alin. (2) lit. c) din prezentul cod se remit din oficiu de către instanţa de judecată spre executare executorului judecătoresc indicat de creditor în cererea de eliberare a titlului executoriu.

Articolul 32. Strămutarea documentului executoriu
(1) Documentul executoriu va fi strămutat de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea creditorului la un alt executor judecătoresc, stabilit în condiţiile art. 30 din prezentul cod, în următoarele cazuri:
a) executorul judecătoresc nu mai este competent teritorial, în conformitate cu art. 30 din prezentul cod;
b) documentul executoriu a fost primit cu încălcarea competenţei teritoriale;
c) la cererea motivată a creditorului.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), executorul judecătoresc strămută documentul executoriu printr-o încheiere, care poate fi contestată în instanţă de judecată. În cazul strămutării pe motivul indicat la alin. (1) lit. c), încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
(3) După rămînerea definitivă a încheierii, executorul judecătoresc transmite documentul executoriu, împreună cu copia, certificată de el, de pe procedura de executare, anexînd borderoul de calcul al cheltuielilor de executare.
(4) Executorul judecătoresc care a primit documentul executoriu după strămutare întocmeşte un act de preluare a executării, copia de pe care o remite părţilor în procedura de executare şi executorului judecătoresc de la care a preluat documentul executoriu.
(5) Dacă executorul judecătoresc nu activează mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive din motive întemeiate ori dacă activitatea sa a fost suspendată sau a încetat, un alt executor judecătoresc este împuternicit conform reglementărilor interne ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(6) Actele de executare efectuate anterior strămutării documentului executoriu au efect juridic deplin.

Mai multe detalii găsiţi aici: http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114302&lang=ro

În continuare aflați despre ce se întîmplă cînd debitorul nu achită datoria faţă de creditor în cadrul pensiei de întreținere, penalitățile şi modalitatea de modificare a cuantumului pensiei de întreținere (Codul Familiei):

Articolul 103. Urmărirea bunurilor debitorului întreţinerii
(1) Dacă debitorul întreţinerii nu are salariu sau alte venituri, fie că acestea sînt insuficiente pentru a-şi onora obligaţia, pensia de întreţinere se va încasa din mijloacele băneşti depuse de către debitor în instituţiile financiare sau transmise organizaţiilor comerciale şi necomerciale, cu excepţia cazurilor cînd aceste mijloace le-au fost transmise în proprietate. Dacă debitorul nu dispune de astfel de mijloace băneşti sau dacă dispune de ele, dar acestea sînt insuficiente pentru a-şi onora obligaţia, pensia de întreţinere se va încasa din contul tuturor bunurilor mobile şi imobile ale debitorului care pot fi urmărite.
(2) Urmărirea bunurilor şi a mijloacelor băneşti ale debitorului se face în modul prevăzut de legislaţia procesuală civilă.

Privind penalităţile:

Articolul 106. Răspunderea pentru nerespectarea termenelor de plată a pensiei de întreţinere
(1) Dacă restanţa la pensia de întreţinere a rezultat din culpa persoanei obligate s-o achite în baza contractului privind plata pensiei de întreţinere, persoana în cauză va purta răspunderea în modul prevăzut de acest contract.
(2) Dacă restanţa la pensia de întreţinere a rezultat din culpa persoanei obligate s-o achite în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, persoana în cauză va plăti creditorului întreţinerii o penalitate în mărime de 0,1 la sută din suma restanţei pentru fiecare zi de întîrziere.
(3) Creditorul întreţinerii este în drept să ceară repararea daunei, cauzate prin întîrzierea executării obligaţiei de întreţinere din culpa debitorului, dacă aceasta nu a fost acoperită prin plata de penalităţi.

Privind modificarea cuantumului pensiei de întreţinere:

Articolul 110. Modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilite de instanţa judecătorească sau scutirea de plata acesteia
În cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, instanţa judecătorească, luînd în considerare şi alte circumstanţe importante ale părţilor, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreţinere sau să-l scutească pe debitorul întreţinerii de plata acesteia.

Mai multe detalii găsiţi aici: http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112685&lang=ro

În secţiunea următoare vă prezint extrasul din lege (Codul de Procedură Civilă) privind cerinţele faţă de cuprinsul unei cereri de chemare în judecată:

Articolul 166. Forma şi cuprinsul cererii de chemare în judecată
(1) Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în instanţa competentă o cerere de chemare în judecată.
(2) În cererea de chemare în judecată se indică:
a) instanţa căreia îi este adresată;
b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice și întreprinzători individuali și numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă reclamantul este o persoană juridică, datele bancare, numele reprezentantului şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de reprezentant dacă reclamantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face comunicările despre proces;
b1) numărul de telefon şi alte date de contact ale reclamantului persoană fizică; numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reclamantului persoană juridică;
c) numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul lui;
c1) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date;
c2) numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reprezentantului reclamantului;
d) esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale reclamantului, pretenţiile lui;
e) circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;
e1) lista probelor anexate;
e2) lista probelor reclamate;
e3) cererile de reclamare a probelor, efectuare a expertizei, numire/recuzare a expertului, alte cereri formulate;
f) pretenţiile reclamantului către pîrît;
g) valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;
h) date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părţilor;
i) documentele anexate la cerere.
(3) Cererea de chemare în judecată poate cuprinde şi alte date, importante pentru soluţionarea cauzei, precum şi demersurile reclamantului.
(4) Reclamantul poate formula în cererea de chemare în judecată mai multe pretenţii, conexe prin temeiurile apariţiei sau prin probe.
(5) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.
(6) Cererea de chemare în judecată sau cererea de exercitare a unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.
(7) Cererea de chemare în judecată a reclamantului persoană fizică care este asistat în judecată de un avocat şi cererea de chemare în judecată a reclamantului persoană juridică trebuie să fie dactilografiate și depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.

Mai multe detalii găsiţi aici: http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=113974&lang=ro

Servus

6 noiembrie 2019