Intrebare privind procurarea unui teren agricol

11 decembrie 2022 32

Buna ziua. Cinci ani in urma am achizitionat un teren agricol de la niste rude, fara sa verificam actele de proprietate. Dupa spusele vanzatorilor, ei detineau in jur de 45 ari, dar in titlul de proprietate erau trecuti 38 de ari. Noi am achitat banii pentru 40 de ari, mai exact 250 lei de ar. Recent am cerut vanzatorilor sa perfectam actul de vanzare-cumparare, dar ei refuza. Cum putem obtine perfectarea actelor de proprietate asupra terenului mentionat? Avem drept dovada inregistrari audio in care vanzatorul recunoaste ca a vandut terenul de 40 de ari, dintre care 31 ii are in acte si alti 9 ari insusiti ilegal, precum si suma pe care a primit-o de la noi?

Comentariile juriștilor 1

Descărcaţi discuția
Serghei Marciuc
  • Avocat-stagiar
  • Dreptul civil
  • Dreptul muncii
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Contravenţii rutiere
  • Dreptul afacerilor

Bună ziua Nicoleta.
E cam întortocheată situația dumneavoastră.
Potrivit prevederilor legale, vînzarea cumpărarea bunurilor imobile se face prin contract autentificat notarial, lucru care nu l-ați făcut, nerespectarea formei duce la nulitatea acestui act. Mai mult decît atît, presupusul vînzător v-ar fi vîndut terenuri care nu-i aparțin.
Încercați totuși să găsiți un numitor... mai detaliat comun, or prin instanță va fi complicat să probați existența acestui contract, or potrivit legii, actele juridice dintre persoanele fizice Trebuie să fie încheiate în scris dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei. La cazul dumneavoastră valoarea este de 10000 lei. Astfel sunteți decăzuți din dreptul la proba cu martori.
Puteți să scrieți o plîngere la poliție pentru a verifica acțiunile vînzătorului prin aspectul infracțiunii de escrocherie. Însă și aici va fi complicat or termenul de prescripție pentru escrocherie este de 5 ani care la dumneavoastră sunt pe ultima sută de metri dacă deja n-au trecut.

Prevederile legale relevante:
Codul Civil
Articolul 321. Forma scrisă a actului juridic
(1) Trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.
(2) În cazul în care, conform legii sau învoielii între părţi, actul juridic trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur înscris, semnat de părţi, cît şi printr-un schimb de scrisori, telegrame, documente electronice, altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat.
(3) Dacă, din cauza unei deficienţe fizice, boli sau din alte cauze, persoana nu poate semna cu propria mînă actul juridic, atunci, în baza împuternicirii date de ea, actul juridic poate fi semnat de o altă persoană. Semnătura terţului trebuie să fie legalizată de notar sau de o altă persoană împuternicită prin lege, arătîndu-se cauza în a cărei virtute cel care a încheiat actul juridic nu a putut semna cu propria mînă.
Articolul 322. Efectele nerespectării formei scrise a actului juridic
(1) Nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.
(2) Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este expres prevăzut de lege sau prin acordul părţilor.
Articolul 323. Forma autentică a actului juridic
Forma autentică a actului juridic este obligatorie:
a) dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile sau grevarea acestora cu drepturi reale limitate, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege;
b) în cazurile prevăzute prin acordul părţilor, chiar dacă legea nu cere formă autentică;
c) în alte cazuri stabilite de lege.
Articolul 324. Efectele nerespectării formei autentice
(1) Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic.
(2) Dacă una dintre părţi a executat total sau parţial actul juridic pentru care se cere formă autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială, instanţa de judecată are dreptul, la cererea părţii care a executat total sau parţial actul juridic, să îl declare valabil dacă el nu conţine elemente care contravin legii. În cazul acesta, nu se cere autentificarea notarială ulterioară a actului juridic.
(3) Partea care s-a eschivat neîntemeiat de la autentificarea notarială a actului juridic este obligată să repare celeilalte părţi prejudiciul cauzat prin întîrzierea autentificării.

Codul Penal
Articolul 190. Escrocheria
(1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1000 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.
(2) Escrocheria săvârșită:
a) cu folosirea de documente false, înscrisuri false;
b) de două sau mai multe persoane;
c) cu cauzarea de daune în proporții considerabile;
d) cu folosirea situației de serviciu
se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 1 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

12 decembrie 2022