Sotul nu a achitat un credit la care sunt fidejusor

7 octombrie 2019 34

Buna ziua. Eu sunt fidejusor la un credit luat de soț, care nu a fost achitat. Dosarul a ajuns la executorul judecătoresc care mi-a blocat cardul salarial. Acesta mi-a zis că va scoate bani de pe card si îmi va debloca cardul, dar m-a obligat sa scriu un angajament că voi face achitari. Este posibil ca executorul judecătoresc sa deschidă un dosar penal pentru neachitari? Sau unde se poate de adresat ca sa-mi deblochez cardul?

Comentariile juriștilor 1

Descărcaţi discuția
Igor Brinișter
  • Avocat
  • Dreptul civil
  • Dreptul familiei
  • Dreptul imobiliar
  • Dreptul afacerilor
  • Alte domenii
  • Dreptul penal
  • Dreptul muncii
  • Alte contravenţii

Buna!

Trebuie să solicitați atât de la banca care a eliberat cardul, cât și de la angajator o confirmare ce demonstrează că mijloacele bănești provin din salariu, iar acesta e un card salarial.
Odată ce obțineți asemenea confirmări depuneți o cerere la care atașați copia justă și solicitați ridicarea sechestrului respectiv.
Mai multe... mai detaliat informații despre urmărirea bunurilor vedeți în prevederile legale din Codul de executare expuse mai jos. Atrageți atenția în special la articolele 105-110
Articolul 88. Dispoziţii generale cu privire la urmărirea bunurilor
(1) Urmărirea bunurilor debitorului constă în sechestrarea, în ridicarea şi în vînzarea lor.
(2) Poate fi urmărit orice bun corporal ori universalitate de bunuri ale debitorului, care se află în circuit civil, indiferent de faptul la cine se află în posesiune, precum şi orice drept patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor care nu sînt pasibile de urmărire silită.
(3) Bunurile supuse unui circuit civil limitat pot fi urmărite numai în condiţiile prevăzute de lege.
(4) La cererea executorului judecătoresc, deţinătorii de registre şi de informaţii relevante pentru procedura de executare, instituţiile financiare, Serviciul Fiscal de Stat, organele cadastrale, alte persoane fizice sau juridice sînt obligate să îi comunice, în cel mult 10 zile, informaţiile necesare pentru efectuarea executării silite.
Articolul 89. Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite
Nu pot fi urmărite:
1) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană fizică şi al membrilor lui de familie:
a) îmbrăcămintea, pentru fiecare persoană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de iarnă şi unul de vară (pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru femei), o pălărie şi o căciulă de iarnă, două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă îmbrăcăminte întrebuinţată timp îndelungat şi care nu are valoare;
b) încălţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale preţioase, precum şi a obiectelor care au valoare artistică;
c) toate bunurile copiilor;
d) mobila: cîte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie;
e) icoanele şi portretele de familie, verighetele;
f) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii lui de familie;
g) obiectele (inclusiv manualele şi cărţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei;
h) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele necesare persoanelor cu dizabilităţi şi bolnavilor, destinate îngrijirii lor;
i) produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor lui de familie pe 3 luni;
j) combustibilul necesar în prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în perioada rece a anului;
2) seminţele de culturi agricole pentru însămînţare şi sădire, în limitele necesare uzului personal al debitorului şi familiei sale, cînd acestea aparţin unui debitor persoană fizică, a cărui activitate nu ţine de producerea sau comercializarea acestora;
3) nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, necesar pînă la strînsul nutreţurilor noi sau pînă la scoaterea vitelor la păşunat, după caz;
5) bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
6) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.
Articolul 90. Consecutivitatea urmăririi bunurilor
(1) Consecutivitatea urmăririi bunurilor debitorului poate fi stabilită, de comunul acord al părţilor în procedura de executare, ţinîndu-se cont de prioritatea intereselor creditorului.
(2) În cazul în care debitorul nu indică în ce consecutivitate solicită să fie urmărite bunurile sale, consecutivitatea va fi stabilită de creditor, în comun cu executorul judecătoresc, ţinîndu-se cont de următoarea consecutivitate:
a) în primul rînd vor fi urmărite bunurile personale ale debitorului libere de gaj sau de ipotecă şi mijloacele băneşti;
b) în al doilea rînd vor fi urmărite bunurile debitorului care se află în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, libere de gaj sau de ipotecă;
c) în al treilea rînd vor fi urmărite bunurile gajate sau ipotecate;
d) în ultimul rînd va fi urmărit bunul imobil în care domiciliază debitorul.
Articolul 91. Urmărirea mijloacelor băneşti în numerar
(1) Urmărirea mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină, se efectuează prin sechestrarea şi ridicarea lor.
(2) Pentru ridicarea mijloacelor băneşti de la debitor, executorul judecătoresc controlează locurile şi localurile în care debitorul păstrează numerarul, precum şi reţeaua lui comercială.
(3) La ridicarea mijloacelor băneşti în numerar de la persoana juridică participă casierul (gestionarul) sau un angajat suplinitor, care este obligat să prezinte documentele necesare şi să asigure acces liber la seiful casei debitorului, în încăperea izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială.
(4) Deschiderea, fără consimţămîntul reprezentantului debitorului sau în lipsa acestuia, a locurilor şi a localurilor în care se păstrează numerarul se efectuează în prezenţa a doi martori asistenţi. Pînă la sosirea acestora, executorul judecătoresc sigilează locurile şi localurile.
(5) Faptul ridicării numerarului şi al deschiderii locurilor şi a localurilor fără consimţămîntul reprezentantului debitorului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de cei prezenţi. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare. Exemplarul al doilea se remite debitorului sau reprezentantului acestuia contra semnătură pe primul exemplar ori se expediază recomandat debitorului în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare.
(6) Mijloacele băneşti ridicate se depun pe contul executorului judecătoresc în decursul a 24 de ore.
(7) Valuta străină se depune pe contul în valută străină al executorului judecătoresc, iar în cazul în care valoarea creanţei este stabilită în monedă naţională, se vinde băncii comerciale în care executorul judecătoresc are deschis contul la cursul valutar stabilit de bancă, cu înregistrarea echivalentului în monedă naţională în contul curent special al executorului judecătoresc.
Articolul 92. Urmărirea mijloacelor băneşti de pe conturi
(1) Executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele băneşti aflate sau parvenite ulterior în instituţiile financiare pe conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care vor fi transferate în viitor. Această prevedere nu se aplică conturilor bancare deschise conform acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi.
(11) Valuta străină se transferă la contul în valută străină al executorului judecătoresc. În cazul în care ordinul de incaso emis prevede încasarea în monedă naţională, valuta străină se vinde băncii comerciale plătitoare la cursul valutar stabilit de aceasta, cu înregistrarea sumei în contul curent special al executorului judecătoresc.
(2) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută de instituţia financiară în ziua primirii.
(3) În toate cazurile cînd mijloacele băneşti de pe contul debitorului sînt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc şi de alte organe abilitate prin lege, iar mijloacele băneşti disponibile în cont nu sînt suficiente, instituţia financiară va informa executorul judecătoresc despre existenţa unor alte sechestre şi despre organul care le-a aplicat. În acest caz, executorul judecătoresc va propune, în cel mult 3 zile, organelor respective să se alăture urmăririi în termenul indicat la art.101 alin.(1) din prezentul cod. După ce toate organele informate au comunicat că se alătură urmăririi, dar nu mai tîrziu de expirarea termenului stabilit pentru alăturare, executorul judecătoresc emite ordinele incaso respective potrivit sumelor indicate în documentele executorii a căror alăturare la executare a fost solicitată, iar după executarea ordinului incaso, va distribui sumele în condiţiile prezentului cod. Dacă alăturarea la urmărire nu are loc, executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa, executarea lui fiind obligatorie pentru instituţia financiară, indiferent de existenţa unor alte grevări la contul debitorului.
(4) În cazul cînd mijloacele băneşti ale debitorului sînt urmărite de mai mulţi executori judecătoreşti, iar ele nu sînt suficiente pentru executarea tuturor documentelor executorii, urmărirea o va face executorul judecătoresc care are în procedură mai multe documente executorii în privinţa acelui debitor, iar în cazul cînd numărul documentelor executorii este egal, urmărirea se va face de executorul care execută creanţa mai mare, fiind somat de ceilalţi executori judecătoreşti, în termenul indicat la art.101 alin.(1), despre existenţa şi mărimea creanţei. În acest caz, se vor aplica prevederile art.31 referitor la repartizarea onorariului.
(5) Cererile privind alăturarea la urmărire sau somaţiile depuse după expirarea termenului de 10 zile nu se iau în calcul la emiterea ordinelor incaso şi la distribuirea sumelor.
(6) Suspendarea operaţiunilor din contul debitorului şi aplicarea sechestrului pe acesta de către alte organe nu împiedică executarea ordinului incaso emis de executorul judecătoresc.
Articolul 93. Urmărirea valorilor mobiliare
(1) Urmărirea valorilor mobiliare se face prin ridicarea lor de la debitor sau prin aplicarea sechestrului.
(2) În cazul ridicării sau sechestrării valorilor mobiliare, executorul judecătoresc remite o copie de pe procesul-verbal entităţii care ţine evidenţa deţinătorilor de valori mobiliare. Entitatea menţionată va consemna neîntîrziat în registrul corespunzător sechestrarea valorilor mobiliare.
(3) După aplicarea sechestrului, exercitarea oricăror drepturi ce rezultă din deţinerea valorilor mobiliare nu se admite fără acordul executorului judecătoresc.
(4) Valorile mobiliare se expun de către executorul judecătoresc spre vînzare în modul stabilit de legislaţia privind piaţa de capital.
(5) Dacă valorile mobiliare nu sînt vîndute în termen de 3 luni de la plasarea lor spre vînzare, executorul judecătoresc dispune reevaluarea lor prin aplicarea unei alte metode de evaluare care să permită reducerea preţului. În cazul în care aceste valori nu sînt vîndute în termen de 3 luni după reevaluare, executorul judecătoresc înaintează instanţei de judecată un demers privind explicarea modului de executare a hotărîrii sau, după caz, transmiterea acestora către creditor în contul achitării datoriei.
Articolul 94. Urmărirea bunurilor imobile şi a celor mobile
(1) Urmărirea unui bun imobil include prin natura sa şi urmărirea bunurilor accesorii şi a obiectelor care servesc la exploatarea acestuia sau care sînt legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acest bun.
(2) Despre sechestrarea bunului imobil executorul judecătoresc informează organul cadastral teritorial, iar dacă bunul este ipotecat, informează şi creditorul ipotecar.
(3) Bunurile mobile nesupuse înregistrării de stat, aflate în posesiunea debitorului se prezumă a fi proprietatea acestuia pînă la proba contrară.
Articolul 95. Urmărirea bunurilor proprietate comună
(1) Urmărirea unei cote-părţi din bunurile proprietate comună pe cote-părţi şi în devălmăşie, inclusiv a celor indivizibile, se efectuează conform regulilor stabilite la art.353 din Codul civil.
(2) În cazul bunurilor comune determinate generic, poate fi urmărită cota-parte de bunuri egală cu cota-parte a debitorului.
(3) La data întocmirii procesului-verbal de sechestrare sau la data primirii lui, debitorul este obligat să informeze executorul judecătoresc despre bunurile care sînt proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie. În caz contrar, debitorul este lipsit de dreptul de a contesta procesul-verbal invocînd această circumstanţă, iar prejudiciile rezultate din urmărirea bunului îi sînt opozabile.
Articolul 96. Urmărirea fructelor şi administrarea forţată a bunurilor
(1) Pot fi urmărite fructele şi orice venituri ale unui bun al proprietarului sau al uzufructuarului debitor.
(2) La cererea creditorului urmăritor, executorul judecătoresc este în drept să dispună instituirea administrării silite asupra bunurilor debitorului. În acest caz, veniturile obţinute în urma administrării bunului vor fi virate la contul executorului judecătoresc şi utilizate pentru stingerea datoriei stabilite prin documentul executoriu. Cheltuielile de administrare silită a bunului se vor achita prioritar din veniturile rezultate din administrare. În cazul în care pe durata a 3 luni consecutive cheltuielile de administrare silită depăşesc veniturile, administrarea va înceta.
Articolul 97. Urmărirea cotelor-părţi din capitalul social
Executorul judecătoresc poate urmări cota-parte a debitorului din capitalul social:
a) al societăţii în nume colectiv;
b) al societăţii cu răspundere limitată;
c) al cooperativei (valoarea participaţiunii sau bunurile corespunzătoare participaţiunii sale din patrimoniu).
Articolul 98. Urmărirea bunurilor debitorului care se află la alte persoane
(1) Bunurile debitorului care se află la alte persoane în baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ, în baza documentelor de care dispune debitorul referitor la aceste bunuri, în lista bunurilor sechestrate. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor debitorului, despre obligaţia ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite debitorului sau unor terţi fără acordul executorului judecătoresc. Bunurile se examinează, după caz, la locul aflării lor.
(2) Dacă, ulterior, se descoperă că bunurile debitorului se află la o altă persoană şi că ele nu au fost sechestrate anterior, acestei persoane i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor debitorului, despre faptul că îi revine obligaţia de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite debitorului sau unor terţi fără acordul executorului judecătoresc.
Articolul 99. Urmărirea creanţelor debitorului
(1) Creanţele debitorului se urmăresc dacă legea nu prevede altfel.
(2) Pentru a urmări creanţele pecuniare, executorul judecătoresc remite persoanei care este obligată să plătească debitorului creanţa o somaţie despre obligaţia de a nu plăti debitorului urmăritor suma datorată. Concomitent, debitorului i se expediază o somaţie de a nu da dispoziţii cu privire la creanţa în cauză. Creanţa pecuniară se consideră sechestrată de la data înmînării somaţiei.
(3) În termen de 15 zile de la primirea somaţiei, terţul va consemna suma datorată la contul executorului judecătoresc.
(4) Dacă terţul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin.(3), părţile în procedura de executare pot înainta în procedura în ordonanţă în instanţa de judecată o cerere privind încasarea din contul terţului a sumei datorate debitorului.
Articolul 100. Urmărirea bunurilor gajate
(1) Bunurile gajate pot fi urmărite de executorul judecătoresc în cazul în care debitorul nu dispune de alte bunuri sau bunurile lui nu sînt suficiente pentru a acoperi întreaga sumă urmărită. În asemenea cazuri, executorul judecătoresc înştiinţează creditorul gajist, care va prezenta calculul datoriei la contractul a cărui asigurare este garantată prin gaj, însoţit de extrasele de evidenţă financiară. În toate cazurile cînd bunurile gajate sînt urmărite şi în favoarea altor creditori, negarantaţi, vînzarea bunurilor se va face la licitaţie, dacă toţi creditorii nu au acceptat o altă modalitate de executare.
(2) După satisfacţia deplină a creanţelor creditorilor gajişti, bunurile rămase sau suma realizată care depăşeşte creanţele creditorilor gajişti se distribuie altor creditori în ordinea categoriilor stabilite la art.145 din prezentul cod.
(3) La cererea creditorului gajist care face dovada înregistrării avizului de executare a gajului, executorul judecătoresc este obligat să îi transmită posesiunea bunului gajat, în cel mult 3 zile, pentru executarea gajului.
Articolul 101. Urmărirea bunurilor sechestrate de alte organe
(1) Bunurile, în sensul definit la art.288 din Codul civil, sechestrate de alte organe pentru asigurarea încasării unei datorii pot fi urmărite de executorul judecătoresc în baza documentului executoriu. În acest caz, executorul judecătoresc înştiinţează organul care a instituit sechestrul despre posibilitatea de a interveni în decursul a 10 zile de la înştiinţare în procedura de executare, alăturîndu-se urmăririi.
(2) La solicitarea executorului judecătoresc, organul care a instituit sechestrul este obligat să informeze executorul judecătoresc, în termenul stabilit la art.88 alin.(4) din prezentul cod, despre mărimea sumei urmărite. Suma obţinută din valorificarea acestui bun va fi distribuită şi eliberată creditorilor în condiţiile prezentului cod.
Articolul 102. Urmărirea bunurilor sechestrate de organele de urmărire penală
(1) Bunurile sechestrate de organele de urmărire penală în procesul urmăririi penale pot fi sechestrate repetat şi urmărite pentru satisfacerea unor alte creanţe numai în cazul în care cauza penală a fost clasată, lipseşte prejudiciul material sau valoarea acestor bunuri depăşeşte mărimea prejudiciului material asigurat prin sechestrul organului de urmărire penală. La solicitarea executorului judecătoresc, organul de urmărire penală este obligat să îl informeze, în termenul stabilit la art.88 alin.(4), despre mărimea sumei prejudiciului asigurat şi despre persoana în ale cărei interese a fost instituit sechestrul.
(2) Despre iniţierea procedurii de valorificare a bunului sechestrat, executorul judecătoresc va înştiinţa organul care a instituit sechestrul şi partea interesată în al cărei folos a fost instituit sechestrul. Suma obţinută se distribuie în condiţiile prezentului cod, ţinîndu-se cont şi de suma pretinsă de partea interesată în a cărei favoare a fost instituit sechestrul de către organul de urmărire penală. Mijloacele băneşti vor fi consemnate pe contul executorului judecătoresc şi eliberate după emiterea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile în acest sens.
Articolul 103. Urmărirea bunurilor debitorului decedat
(1) În cazul decesului debitorului, urmărirea bunurilor lui va continua la ultimul său domiciliu, după admiterea succesiunii de drepturi.
(2) În cazul în care minorii au vocaţie succesorală, executarea începută se va suspenda pînă la desemnarea reprezentantului lor legal.
(3) Dacă executarea nu a început pînă la decesul debitorului, documentele executorii nu se vor executa decît după expirarea a 10 zile de la data expedierii copiei de pe documentul executoriu la locul deschiderii succesiunii pe numele celui care a lăsat moştenirea, fără a se arăta numele şi calitatea fiecărui moştenitor.
Articolul 104. Urmărirea bunurilor persoanelor juridice în caz de reorganizare ori de lichidare sau de declarare a insolvabilităţii
(1) În cazul reorganizării debitorului persoană juridică, se urmăresc mijloacele băneşti şi bunurile succesorilor de drepturi potrivit art.70 din Codul civil.
(2) În cazul lichidării debitorului persoană juridică sau al declarării insolvabilităţii lui, documentul executoriu şi încheierea de încasare a cheltuielilor de executare se transmit comisiei de lichidare/lichidatorului, fapt despre care se informează creditorul.
(3) Administratorul/lichidatorul este obligat să informeze executorul judecătoresc despre derularea valorificării masei debitoare şi a executării documentelor executorii care i-au fost transmise de către executorul judecătoresc, ultimul acţionînd în interesele şi limitele drepturilor creditorilor pe aceste documente executorii, dacă creditorii nu au renunţat expres la acest lucru. Se admite vînzarea de către administrator/lichidator a bunurilor sechestrate de executorul judecătoresc, cu condiţia virării la contul curent special al executorului judecătoresc a sumelor ce revin creditorilor, conform documentelor executorii care i-au fost transmise.
(4) Cheltuielile de executare vor fi considerate obligaţii ale masei şi vor fi achitate de administrator/lichidator prioritar altor categorii de creanţe.
(5) În cazul anulării hotărîrii privind lichidarea sau declararea insolvabilităţii debitorului, administratorul va restitui, în termen de 10 zile, executorului judecătoresc documentele executorii, informînd despre acest fapt creditorii.

Secţiunea a 2-a
Urmărirea salariului şi a altor venituri

Articolul 105. Urmărirea salariului şi a altor venituri ale debitorului
(1) Salariul şi alte venituri băneşti ale debitorului pot fi urmărite în baza documentelor executorii în cazul în care:
a) se execută hotărîrile privind încasările periodice (pensia de întreţinere, repararea prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, în legătură cu pierderea întreţinătorului etc.);
b) suma urmărită nu depăşeşte 150 de unităţi convenţionale dacă debitorul lucrează;
c) debitorul nu are bunuri sau bunurile lui nu sînt suficiente pentru a acoperi întreaga sumă urmărită;
d) în alte cazuri, la cererea creditorului.
(2) Persoanele fizice şi juridice sînt obligate, la cererea executorului judecătoresc, să prezinte în termen informaţii despre cîştigul lunar şi despre alte venituri ale debitorului.
Articolul 106. Cuantumul reţinerilor din salariul şi din alte venituri ale debitorului
(1) Cuantumul reţinerilor din salariu şi din alte venituri se calculează din suma pe care debitorul urmează să o primească.
(2) Din salariul şi din alte venituri ale debitorului pot fi reţinute, în baza unui document executoriu, nu mai mult de 20%, iar în baza cîtorva documente executorii, nu mai mult de 50% din cuantumul lor pînă la achitarea deplină a sumei urmărite.
(3) În caz de urmărire a pensiei de întreţinere, a sumelor pentru repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreţinătorului, şi a sumelor pentru repararea daunei cauzate prin tîlhărie sau prin sustragere de bunuri, reţinerea constituie nu mai mult de 70% din salariu şi din alte venituri.
(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în privinţa burselor, pensiilor de orice fel, precum şi a sumelor cuvenite în baza dreptului de autor, a dreptului de inventator sau de inovator.
Articolul 107. Ordinea de urmărire a salariului şi a altor venituri
În cazul mai multor urmăriri ale aceluiaşi salariu şi aceluiaşi tip de alte venituri, în următoarea ordine se satisfac:
a) obligaţiile de întreţinere;
b) repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreţinătorului;
c) datoriile la impozite, la taxe şi la amenzi;
d) alte categorii de datorii.
Articolul 108. Urmărirea indemnizaţiilor de asigurare socială
Indemnizaţiile de asigurare socială plătite în caz de incapacitate temporară de muncă pot fi urmărite în baza documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreţinere şi privind repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreţinătorului.
Articolul 109. Urmărirea veniturilor debitorului care execută pedeapsa închisorii
Urmărirea veniturilor debitorului care execută pedeapsa închisorii se face în condiţiile legii, fără a se ţine seama de reţinerile pentru întreţinerea lui în penitenciar.
Articolul 110. Veniturile care nu pot fi urmărite
Nu pot fi urmărite următoarele venituri ale debitorului:
a) sumele plătite în legătură cu deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu angajarea sau cu trimiterea la muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de deplasări frecvente;
b) indemnizaţiile plătite mamelor cu mulţi copii sau mamelor singure;
c) pensiile de întreţinere;
d) indemnizaţia unică acordată la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară acordată pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani;
e) indemnizaţiile de deces şi de ajutor de deces;
f) sporurile pentru muncă în condiţii grele sau vătămătoare;
g) indemnizaţiile de eliberare din serviciu;
h) indemnizaţiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma avariei de la C.A.E. Cernobîl;
i) pensia de urmaş stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului) pentru copii;
j) compensaţiile nominative;
k) alocaţiile sociale de stat;
l) partea pensiei în mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, cu excepţia cazurilor de încasare a pensiei de întreţinere.
Articolul 111. Procedura de urmărire a salariului şi altor venituri ale debitorului
(1) Executorul judecătoresc expediază documentul executoriu organizaţiei în care lucrează debitorul sau de unde el primeşte recompensă, pensie, bursă ori un alt venit, cerînd să se facă reţinerile cuvenite în baza documentului executoriu şi să se trimită creditorului sumele reţinute.
(2) Creditorul va fi informat despre expedierea documentului executoriu spre executare.
(3) Indicaţiile executorului judecătoresc privind cuantumul reţinerilor din salariu ori din alte venituri sînt obligatorii.
Articolul 112. Obligaţia administraţiei şi a debitorului de a comunica executorului judecătoresc şi creditorului schimbarea locului de muncă al debitorului
(1) Administraţia organizaţiei care a efectuat reţinerea în baza documentului executoriu este obligată să comunice, în termen de 5 zile, executorului judecătoresc şi creditorului concedierea debitorului, precum şi noul lui loc de muncă sau noul domiciliu dacă acesta este cunoscut.
(2) Debitorul este obligat să comunice, în termenul indicat la alin.(1), executorului judecătoresc schimbarea locului de muncă sau a domiciliului, precum şi schimbările din componenţa bunurilor şi a veniturilor.
Articolul 113. Controlul asupra efectuării reţinerilor
(1) Controlul asupra efectuării corecte şi prompte a reţinerilor din salariu şi din alte venituri ale debitorului revine executorului judecătoresc
(2) Procedura de control se iniţiază la necesitate din oficiu de către executorul judecătoresc sau la solicitarea scrisă a părţii în procedura de executare.
Articolul 114. Modul de încasare a pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie
(1) Modul de încasare a pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie este reglementat de Codul familiei.
(2) Dacă creditorul a retras documentul executoriu şi procedura a fost încheiată, la prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executare pensia de întreţinere se încasează de la data prezentării documentului executoriu, iar cuantumul restanţei se stabileşte de către instanţa de judecată, la cererea creditorului, în modul stabilit de Codul familiei.
(3) În cazul în care documentul executoriu este în proces de executare, iar pensia de întreţinere nu a fost reţinută, cuantumul restanţei se determină de către executorul judecătoresc pentru toată perioada anterioară printr-o încheiere motivată.
(4) Dacă debitorul nu a lucrat sau nu a beneficiat de prestaţii sociale în perioada în care s-a format restanţa sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale, cuantumul restanţei la pensia de întreţinere se determină de către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe ţară existent la momentul determinării restanţei.

7 octombrie 2019