Bună ziua Raisa,

Conform Art. 55(2) al Codului Familiei, copilul dobândeşte numele de familie al părinţilor săi. Dacă părinţii poartă nume de familie diferite, copilul va lua numele de familie al tatălui sau al mamei, în baza acordului comun al acestora. Respectiv dacă înțelegerea dvs a fost copilul să poartă numele... mai detaliat tatălui, atunci așa scrieți în cererea depusă la Agenția Servicii Publice.

Mult succes!

Bună ziua Raisa.

Dacă copilul este născut din părinţi necăsătoriţi între ei şi în lipsa declaraţiei comune a părinţilor sau a tatălui copilului, paternitatea se stabileşte de către instanţa judecătorească în baza declaraţiei unuia dintre părinţi, a tutorelui (curatorului) copilului sau a copilului însuşi la atingerea majoratului.

La stabilirea paternităţii numele copilului... mai detaliat poate fi schimbat cu numele tatălui la dorinţa părinţilor. Dacă la momentul stabilirii paternităţii copilul a atins vîrsta de 10 ani, pentru schimbarea numelui este necesar şi acordul acestuia.

Respectiv, în lipsa posibilității obținerii acordului din partea tatălui, puteți înainta o acțiune în instanța de judecată, prin care să solicitați stabilirea paternității și să prezentați probe.

Paternitatea este o acţiune subsecventă înregistrării naşterii copilului şi, de aceea,
cererea de chemare în judecată privind stabilirea paternităţii va fi acceptată de către instanţa de judecată, doar dacă a fost înregistrată naşterea copilului la organul de stare civilă şi a fost prezentat certificatul de naştere al copilului cu înscrierea efectuată conform art.23 alin.(4) din Legea privind actele de stare civilă nr.100-XV din 28.04.2001, pct.41 al Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă din 21.01.2004.
În cazul în cârc naşterea copilului nu a fost înregistrată la organul de stare civilă, instanţa
de judecată va restitui cererea de chemare în judecată, în temeiul art.170 alin.(1) lit.a) CPC, explicând persoanei interesate dreptul de a se adresa la organul de stare civilă, pentru a înregistra naşterea copilului.

La cererea de chemare în judecată se anexează: actul de identitate al persoanei care depune cererea, actul de identitate al pretinsului tată (dacă există în posesia persoanei ce se adresează instanţei), certificatul de naştere al copilului, certificatul-tip (F3Na), eliberat de către organul de stare civilă ce confirmă că copilul a fost înregistrat la indicaţia mamei, acte ce confirmă convieţuirea cu pretinsul tată, întreţinerea şi educarea copilului de către acesta (certificate eliberate de către autorităţile publice locale cu referire la traiul comun al mamei copilului cu pretinsul tată, gestionarea unei gospodării comune, certificate ce confirmă vizitele comune la medic în timpul sarcinii mamei sau după naşterea copilului, fotografii, scrisori etc.), actul ce confirmă calitatea de tutore al copilului, certificatul de deces, în cazul când mama copilului sau pretinsul tată sunt decedaţi, dovada achitării taxei de stat.

Este de precizat că acţiunea în stabilirea paternităţii formulată de către mamă în numele
copilului acesteia, odată formulată, nu mai poate fi retrasă, prin renunţarea la cererea de chemare în judecată.

Pentru a se stabili paternitatea copilului născut în afara căsătoriei, trebuie să se dovedească faptul că pretinsul tată al copilului, a avut relaţii sexuale cu mama acestuia în timpul legal al conceperii şi faptul că copilul, a cărui paternitate se cercetează, a fost conceput din aceste relaţii.

Dovada paternităţii se face prin orice mijloc de probă admis de lege: martori, înscrisuri (ex.: înscrierile din foaia clinică privind datele despre sarcină, dovada traiului în comun etc).

Pot avea calitatea de martor orice persoană, căreia îi sunt cunoscute unele împrejurări de fapt, în legătură cu speţa. Interesul persoanelor (rudenie, prietenie, relaţii de serviciu, relaţii amicale sau ostile) nu constituie un impediment în a face declaraţii în instanţa de judecată. Însă, în acest caz, declaraţiile acestora necesită a fi verificate suplimentar.

Traiul în comun şi gestionarea unei gospodării comune a mamei copilului cu pretinsul tată al copilului, până la naşterea copilului, poate fi confirmat prin prezenţa circumstanţelor caracteristice relaţiilor de familie: traiul în comun în aceeaşi locuinţă, alimentarea în comun, bugetul comun, grija reciprocă a unuia faţă de altul, procurarea bunurilor pentru traiul în comun, etc.

Succes!