Buna!

Fiecare dintre părinți are drepturi și obligații egale în raport cu copilul său indiferent de faptul dacă, copilul este sau nu născut în căsătorie sau în afara căsătoriei, locuiește separat sau împreună cu copilul, poată sau nu numele tatălui.

Puteți solicita constatarea paternității pentru ce, este necesară efectuarea unui test... mai detaliat genetic (ADN) a cărui cost este între 8000 lei și 20000 lei.

Bună ziua, Alexandru!

Codul Familiei, în art. 47 alin. (3) edifică prezumția conform căreia: Copilul născut din părinţi căsătoriţi ori în timp de 300 de zile din momentul desfacerii căsătoriei, declarării căsătoriei nule sau decesului soţului mamei copilului are ca tată pe soţul (fostul soţ) al mamei, dacă nu a fost... mai detaliat stabilit contrariul.

Substratul acestei prezumții legale se sprijină pe puternice principii morale dar și juridice, inclusiv constituționale (art. 50 Constituția Republicii Moldova), cum ar:
- Ocrotirea interesului superior al copilului. Acest principiu este o busolă pentru oricare părți implicate în orișice proceduri litigioase sau nelitigioase care pot afecta copilul.
- Egalitatea în drepturi pentru copii născuți din căsătoriei și cei din afara ei.
- Stabilirea adevărului privind paternitatea și/sau, cazuri mai rare, privind maternitatea.


Astfel, legea stabilește că, prezumția de mai sus poate fi răsturnată prin intermediul unei acțiuni de contestare a paternității. Procedură prevăzută la art. 49 alin. (1) Codul Familiei. Conform acesteia: ,,Paternitatea (maternitatea) poate fi contestată numai pe cale judecătorească de către persoanele înscrise drept tată sau mamă sau de către persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului, de către copil la atingerea majoratului, de către tutorele (curatorul) copilului[...].”

Alineatul (2) al aceluiași articol stabilește termenul de prescripție pentru astfel de procedură: ,,Cererea privind contestarea paternităţii (maternităţii) poate fi depusă timp de un an din momentul cînd una din persoanele enumerate la alin.(1) a aflat sau trebuia să fi aflat despre înscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, în cazul unui minor.”

Având în vedere sensibilitate speței, instanța de judecată urmează să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului și luarea unei decizii în interesul superior al copilului, inclusiv dispunerea efectuării unei expertize a acidului dezoxiribonucleic (ADN).
Spre final, deși parțial repetitiv, izvoarele juridice naționale și internaționale, precum și jurisprudența CEDO menționează: interesul superior al copilului trebuie să primeze altor drepturi sau interese.


Codul familiei îl puteți accesa aici: http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112685&lang=ro

D-le Istrati,
Dacă, atrageți atenția la cele invocate de către Dl Alexandru și anume "eu am un copil cu o doamna cu care nu sintem împreună" ceea ce face inaplicabilă prezumția paternității soțului mamei, deoarece Domnul nu spune ca ei ar fi căsătoriți, dimpotrivă zice "nu sintem împreună".

Totodată, e necesar... mai detaliat a se face o diferență între CONSTATAREA și CONTESTAREA paternității. Ori, în cazul constatării paternității la rubrica "tatăl" (numele tatălui) din Registrul actelor de stare civilă respectiv și în actul de stare civilă propriu-zis se indică numele mamei.
Axeasta în timp ce în cazul acțiunii în contestate a paternității în Registrul actelor de stare civilă respectiv, cât și în actul de stare civilă propriu-zis, sunt indicate datele complete ale ambilor părinți, iar pretenția înaintată se refera la răsturnarea prezumției existente bazate pe înscrierile din aceste acte.

În speța dată sunt aplicabile prevederile art. 47 alin (5) și (7) și art. 48 Codul familiei al RM care prevăd următoarele:
Articolul 47. Stabilirea provenienţei copilului
[...]
(5) Paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi recunoscută de către tatăl său printr-o declaraţie comună a acestuia şi a mamei copilului, depusă la organul de stare civilă.
(6) În cazurile cînd mama este decedată, declarată decedată sau dispărută ori cînd nu i se cunoaşte locul aflării, precum şi în cazul decăderii ei din drepturile părinteşti, paternitatea se stabileşte în baza declaraţiei tatălui şi a acordului scris al autorităţii tutelare sau prin hotărîrea instanţei judecătoreşti dacă lipseşte un astfel de acord. În cazul în care în privința mamei este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.
(7) Declaraţia comună a mamei şi tatălui copilului privind paternitatea poate fi depusă la organul stare civilă şi pînă la naşterea copilului.

Articolul 48. Stabilirea paternităţii în instanţa judecătorească
Dacă copilul este născut din părinţi necăsătoriţi între ei şi în lipsa declaraţiei comune a părinţilor sau a tatălui copilului, paternitatea se stabileşte de către instanţa judecătorească în baza declaraţiei unuia dintre părinţi, a tutorelui (curatorului) copilului sau a copilului însuşi la atingerea majoratului.


Deci, efectele juridice ale acțiunii în CONSTATARE a paternității și ale celei în CONTESTARE a paternității (descrisă de Dvs) sunt diferite, deoarece sunt bazate pe fapte și circumstanțe de fapt care, diferă între ele, întrucât în cazul constatării lipsește numele tatălui, după cum este și speța dată, iar în cazul contestării deja există o mențiune cu privire la paternitatea lui X față de copil.

În concluzie, dacă Dl Alexandru reușește amiabil să constate paternitatea acesta poate nici să nu ajungă în instanța de judecată, ci se va limita doar la procedura administrativă de efectuare a modificărilor de rigoare.


Succes.