Buna ziua d-na Natalia, eu vă public această lege Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1225
din 08-12-1992
privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice
Publicat : 10-12-2010 în Monitorul Oficial Nr. 241-246 art. 746
MODIFICAT

LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338; în vigoare 15.06.18





____________________________________

* Republicată în temeiul Legii Republicii Moldova nr.92-XV din 01.04.2004 - Monitorul Oficial al Republicii... mai detaliat Moldova, 2000, nr.64-66, art.352.

Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:

1) nr. 934-XIV din 14.04.2000 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.70, art.509;

2) nr.523-XV din 11.10.2001 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.131, art. 981;

3) nr.520-XVI din 11.10.2001 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.136, art. 1051;

4) nr.191-XVI din 08.05.2003 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.97, art.432;

5) nr.154-XVI din 21.07.2005 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.126-128, art.611;

6) nr.186-XVI din 29.06.2006 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.126-130, art.601;

7) nr.90-XVIII din 04.12.2009 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.187-188, art.584;

8) nr.108-XVIII din 17.12.2009 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.193-196, art.609.





Începînd cu 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai întîi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar începînd cu 28 iunie 1940 şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, organele de stat în perioada regimului totalitar au săvîrşit un şir de represiuni politice în masă.

În procesul judecării cauzelor, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuratu-rile şi colegiile lor, “dvoiki”, “troiki” “consfătuiri speciale”, alte organe cu funcţii analoage) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Parlamentul, condamnînd în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, şi în scopul reabilitării victimelor represiunilor, reintegrării lor în drepturile politice, sociale şi cetăţeneşti, compensării pagubelor materiale pricinuite, precum şi lichidării altor consecinţe ale samavolniciei regimului totalitar, adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de represiune politică

Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Articolul 2. Victimele represiunilor politice

Victime ale represiunilor politice se consideră:

persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1;

persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii;

membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Comitetele executive şi primăriile municipale eliberează legitimaţii respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil.

Articolul 3. Principiile reabilitării

Sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat:

a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, “dvoiki”, “troiki”, “consfătuiri speciale”, alte organe cu funcţii analoage) pentru “activitate contrarevoluţionară”, “trădare de patrie”, “răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească”, pentru alte “crime de stat”, pentru “încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică”, “atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor”;

b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art.58, 58-1, 58-2 din Codul penal al R.S.S.Ucrainene (redacţia anului 1927);

c) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extra judiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

d) expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Moldovenească în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau cu aşa-numiţii bandiţi şi cu familiile lor, precum şi pe motive de acuzare de colaborare cu “regimul burghezo-moşieresc de ocupaţie”;

e) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare;

f) internate în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;

g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii;

h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

i) condamnate pentru participare la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.

Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate

Nu pot fi reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrşirea crimelor de genocid, contra păcii, umanităţii sau pentru săvîrşirea infracţiunilor de drept comun, precum şi persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în această perioadă sau care au participat nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseşi au fost ulterior supuse represiunilor.

Capitolul II

PROCEDURA REABILITĂRII

Articolul 5. Cererea de reabilitare

Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice:

la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele d) şi e);

la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i);

la judecătoria raională, municipală (de sector), în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 litera h).

Cererile de reabilitare se examinează în termen de trei luni de la data depunerii lor.

Articolul 51. Examinarea cauzelor de reabilitare de către

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne, la cerere sau din oficiu, examinează cauza de reabilitare, stabileşte faptul deportării, expulzării, exproprierii, trimiterii la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii ori altor forme de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor în baza deciziilor organelor administrative, formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Ministerului Afacerilor Interne de a refuza reabilitarea poate fi atacată în instanţa judecătorească.

Articolul 52. Examinarea cauzelor de reabilitare de către

Procuratura Generală

Procuratura Generală, la cerere sau din oficiu, constată şi verifică dosarele, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare şi extrajudiciare referitor la persoanele indicate la articolul 3 din prezenta lege, în modul stabilit prin ordinul Procurorului General.

În baza studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor extrajudiciare, Procuratura Generală formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Procuraturii Generale de a refuza reabilitarea în cazurile prevăzute la alineatul 2 al prezentului articol poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.

Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor sau ia decizie privind refuzul reabilitării.

Articolul 53. Examinarea cauzelor de reabilitare de către

instanţele judecătoreşti

Recursurile împotriva deciziilor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 51 alineatul 2 şi articolul 52 alineatul 3 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul prevăzut la articolul 348 din Codul de procedură penală.

Recursurile în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 52 alineatul 4 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Ca rezultat al examinării cauzei de reabilitare instanţa judecătorească eliberează certificatul respectiv.

Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a faptului represiunii

politice

În cazul în care materialele de arhivă privind represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară.

Articolul 7. Examinarea materialelor şi a dosarelor fără cereri

de reabilitare

Organele de stat care se ocupă nemijlocit de reabilitare cu dreptul de a adopta decizii în problema dată sînt obligate să examineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de reabilitare.

Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate anterior

Deciziile de reabilitare adoptate de către organele de stat de resort pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile şi după punerea ei în aplicare.

Persoanele reabilitate anterior beneficiază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 9. Materialele represiunilor politice

Persoanele reabilitate, iar în cazul morţii lor, rudele acestora pot lua cunoştinţă de materialele în a căror bază au fost supuse represiunilor.

Persoanele reabilitate şi moştenitorii lor sînt în drept să obţină manuscrisele, fotografiile şi documentele personale ce s-au păstrat.

La cererea persoanelor sau a organizaţiilor obşteşti interesate, organele de stat corespunzătoare sînt obligate să comunice acestora timpul, cauza morţii şi locul înmormîntării persoanei reabilitate.

Capitolul III

REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE, SOCIALE,

CIVILE ŞI PATRIMONIALE

Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor supuse

represiunilor

Persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice.

Se abrogă deciziile cu privire la retragerea decoraţiilor de stat, ridicarea titlurilor ştiinţifice, gradelor militare, titlurilor speciale şi onorifice, lipsirea de pensii şi privarea de alte drepturi.

Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse

represiunilor

Se recunoaşte dreptul persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate de a domicilia în localităţile în care au trăit pînă la represiune. Acest drept se recunoaşte şi pentru membrii familiei lor, precum şi pentru rudele care au trăit împreună cu ele.

Articolul 12. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora

prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse

represiunilor politice

Cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Cu acordul persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate sau al moştenitorilor acestora, restituirea în natură a caselor de locuit poate fi înlocuită prin recuperarea valorii lor, evaluate prin aplicarea preţurilor de piaţă în vigoare la data satisfacerii cererii, sau prin acordarea, în mod prioritar, a unui spaţiu locativ amenajat.

Persoanele care urmează a fi evacuate din casele restituite sînt asigurate cu spaţiu locativ peste rînd, la momentul evacuării, de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cheltuielile legate de asigurarea cu spaţiu locativ se efectuează din contul şi în limita bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat.

Restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin transferuri către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi către bugetul municipiului Bălţi. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop. Modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice se aprobă de către Guvern.

În cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

În cazul cînd valoarea bunurilor nu depăşeşte suma de 200 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul cînd valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200 mii lei - pe o perioadă de pînă la 5 ani.

Valoarea bunurilor se determină în felul următor:

a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii;

b) costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Articolul 121. Modul de examinare a cererilor de restituire

a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora

Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării.

Cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) pot depune cereri în comisiile speciale, create în raioanele limitrofe localităţilor respective, după cum urmează: în comisia specială din raionul Rezina – cetăţenii din raioanele Rîbniţa şi Camenca; în comisia specială din raionul Dubăsari – cetăţenii din raioanele Dubăsari şi Grigoriopol; în comisia specială din raionul Anenii Noi – cetăţenii din municipiul Tiraspol, municipiul Bender şi din raionul Slobozia.

Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de pînă la 6 luni din ziua depunerii.

Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Decizia comisiei privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor poate fi contestată în instanţa judecătorească.

Litigiile ce ţin de restituirea bunurilor, apărute între persoanele reabilitate sau moştenitorii acestora, pe de o parte, şi persoanele juridice cu orice formă de proprietate sau persoane fizice, pe de altă parte, se soluţionează pe cale judiciară.

În cazul cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat, ale căror bunuri au fost confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie pe teritoriul care în prezent nu aparţine Republicii Moldova, restituirea sau recuperarea valorii acestor bunuri se efectuează în baza tratatului dintre Republica Moldova şi statul respectiv. La perfectarea proiectelor de tratate interstatale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Economiei și Infrastructurii, alte ministere şi organe de resort vor include clauze cu privire la restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesie ori recuperarea valorii lor prin achitarea de compensaţii cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altor state.

[Art.121 alineat modificat prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338; în vigoare 15.06.18]

Articolul 13. Compensaţii pentru persoanele supuse represiunilor

Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi vor primi compensaţie materială, la privatizare, conform prevederilor legii şi altor acte normative privitoare la privatizare.

Articolul 14. Dreptul la compensaţie în cazul decesului

de pe urma represiunilor politice

Soţii care nu au întemeiat o altă familie, părinţii sau copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice sau decedate în locurile de deţinere specială sau în drum spre ele, care sînt cetăţeni ai Republicii Modova, primesc, la cerere, o compensaţie în mărime de 540 de lei pentru fiecare persoană executată sau decedată, suma fiind plătită în modul stabilit de Guvern.

Articolul 15. – exclus

Articolul 16. Calcularea vechimii în muncă la privatizare

La privatizare, vechimea în muncă pentru cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi va include două termene de represiune, dar în total nu mai mult de 15 ani. Persoanele supuse represiunilor şi ulterior rabilitate care au primit recompensa deplină în baza Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 18 mai 1981 cu privire la recompensa daunei, pricinuite cetăţeanului de acţiunile nelegitime ale organelor de stat şi obşteşti, precum şi de persoanele oficiale în timpul îndeplinirii de către ele a obligaţiilor funcţionale, ori au primit recompensa deplină în alt mod nu beneficiază de prevederile alineatului întîi.

Articolul 17. Restabilirea vechimii în muncă a persoanelor

concediate nelegetim din serviciu sau exmatriculate

din instituţiile de învăţămînt

Persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale li se restabileşte, pe cale judiciară, vechimea în muncă în specialitate, inclusiv activitatea ştiinţifică şi pedagogică, pentru toată perioada lipsei forţate de la lucru sau studii.

Capitolul IV

ÎNLESNIRI PENTRU PERSOANELE REABILITATE

Articolul 18. Acordarea indemnizaţiilor unice

Cetăţenii Republicii Moldova victime ale represiunilor politice cărora li s-au restituit casele de locuit în localităţile de unde au fost represaţi au dreptul de a beneficia, din contul bugetului de stat, de indemnizaţii unice, în cuantum de 50 la sută din mărimea stabilită de Guvern, pentru restaurarea caselor vechi, cu excepţia persoanelor care au beneficiat anterior de credite preferenţiale în acest scop. Beneficiari sînt persoanele care, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2010, deţin scrisori de garanţie pentru obţinerea creditelor preferenţiale, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale, dar care nu au obţinut creditele nominalizate. Modul de acordare şi mărimea indemnizaţiilor se stabilesc de Guvern.

Cetăţenii Republicii Moldova victime ale represiunilor politice cărora nu li s-au restituit casele de locuit şi care nu au solicitat şi nu sînt în drept să solicite restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii conform prevederilor prezentei legi au dreptul de a beneficia, din contul bugetului de stat, de indemnizaţii unice, în cuantum de 50 la sută din mărimea stabilită de Guvern, pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste sau pentru procurarea spaţiului locativ în localităţile de unde au fost represate, cu excepţia persoanelor care au beneficiat anterior de credite preferenţiale în acest scop. Beneficiari sînt persoanele care, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2010, deţin scrisori de garanţie pentru obţinerea creditelor preferenţiale, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale, dar care nu au obţinut creditele nominalizate şi nu au fost asigurate cu spaţiu locativ. Modul de acordare şi mărimea indemnizaţiilor se stabilesc de Guvern.

Drepturile derivate din alineatele 1 şi 2 ale prezentului articol nu se transmit prin succesiune.
Cetăţenii Republicii Moldova victime ale represiunilor politice care au beneficiat sau sînt în drept să beneficieze de restituirea bunurilor ori recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii conform prevederilor prezentei legi nu sînt în drept de a beneficia de indemnizaţii unice.

Cetăţenii Republicii Moldova victime ale represiunilor politice care au dreptul la indemnizaţii unice conform alineatelor 1 şi 2 ale prezentului articol, dar care nu dispun de scrisori de garanţie pentru a beneficia de credite preferenţiale, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2010, pot beneficia de indemnizaţii unice pentru construcţia ori procurarea spaţiului locativ sau pentru restaurarea caselor vechi în localităţile de unde au fost represate, în modul stabilit de Guvern.

Articolul 19. Scutirea taxei de timbru

Litigiile în legătură cu reabilitarea victimelor represiunilor politice se examinează în toate instanţele judecătoreşti fără a se achita taxa de timbru.

Articolul 20. Dreptul la pensie sau la alocaţie socială de stat

Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. În cazul în care persoana nu îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie, aceasta beneficiază de alocaţie socială de stat, stabilită în conformitate cu Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni.

Articolul 21. Înlesniri sociale

Persoanele cu dizabilităţi şi pensionarii (de vîrsta-standard de pensionare) cetăţeni ai Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi benefeciază de dreptul:

la asistenţă medicală, în conformitate cu minimumul asigurării medicale gratuite stabilit de legislaţie, precum şi la asigurare cu medicamente specifice prevăzute în programele naţionale;
la confecţionarea şi repararea gratuită a protezelor dentare (cu excepţia protezelor din metale nobile), la asigurarea în condiţii avantajoase cu alte mijloace ajutătoare tehnice;

la reabilitare sanatorială în condiţiile stabilite de Guvern;

de prioritate la primire în aziluri, la asigurare de stat gratuită în ele, cu păstrarea a cel puţin 25 la sută din pensia alocată;

de prioritate la instalarea telefonului.

Persoanele reabiliate care au dreptul la înlesnirile prevăzute de prezenta lege primesc legitimaţia respectivă.

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 22. Publicitatea în domeniul reabilitării politice

Listele persoanelor reabilitate în baza prezentei legi, cu indicarea principalelor date biografice, a acuzaţiilor pentru care au fost supuse represiunilor şi a temeiului reabilitării, se publică periodic în mijloacele de informare în masă din republică de către organele de stat care au adoptat decizia privind reabilitarea.

Articolul 23. Răspunderea penală pentru participare

la represiuni politice

Lucrătorii organelor VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, lucrătorii procuraturii, judecătorii, membrii aşa-ziselor “dvoiki”, “troiki”, ai “consfătuirilor speciale”, lucrătorii altor organe cu funcţii analoage, care au participat la anchetarea şi examinarea dosarelor cu privire la represiunile politice şi care au comis încălcarea legilor în vigoare la momentul represiunii, precum şi lucrătorii organelor de stat administrative şi de partid care au participat intenţionat la represiunile politice prin falsificarea materialelor din dosare poartă răspundere penală, la decizia instanţei judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 24. Retragerea privilegiilor persoanelor care au

participat la represiuni politice

Persoanele care locuiesc în Republica Moldova şi au participat nemijlocit la represiuni politice, dacă acest fapt este stabilit prin decizie de instanţa judecătorească, şi care benefeciază de privilegii în domeniul pensionării, asistenţei sociale, asigurării cu spaţiu locativ sînt lipsite de aceste privilegii.



REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR



Nr.1225-XII. Chişinău, 8 decembrie 1992.


15-06-2018
© Ministerul Justiției, 2024 - Sugestiile și propunerile pot fi expediate la arij@justice.gov.md