Sotul nu vrea sa elibereze locuinta

22 января 2019 97

Am un sot cu care locuiesc de 25 ani si avem un copil de 17 ani. Am depus o cerere la oficiul de stare civila pentru divort, este agresiv (verbal) si nu putem astepta ca sa fim chemati in instanta de judecata ca sa fie despartirea legala intre noi, in timp ce el are un comportament inadecvat fata de mine si de copil. Precizez ca apartamentul a fost procurat inainte sa ne casatorim din banii proprii. Este posibil sa fac ceva?

Jurist comments 3

Download discussion
Vitalie Onofrei
  • Адвокат
  • Гражданское право
  • Право недвижимости
  • Экономическое право
  • Иные отрасли
  • Трудовое право

Buna ziua,
Desfacerea căsătoriei la oficiul de stare civilă are loc doar în cazul existenței acordului ambilor soți, care depun cerere simultan.
În cazul în care nu este acordul unuia, cauza se examinează de instanța de judecată, la cererea unuia dintre soți.

În cazul unui comportament sus enunțat, unteți în drept de a... mai detaliat depune o plîngere la poliție.
Urmînd a fi sancționați conform
Articolul 781. Violența în familie
Maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale
se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile.

Bunurile obținute de către soț înainte de căsatorie este bunul personal al acestuia, la care celălal soț nu poate pretinde și nici nu se partajează, cu mici excepții.
Vedeți Codul Familiei
Articolul 22. Proprietatea personală a soţilor
(1) Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi.
(2) Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte), cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sînt proprietate personală a soţului care le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobîndire.

23 января 2019
Nicolae Ilco (Calin)
  • Параюрист
  • Гражданское право
  • Трудовое право
  • Семейное право
  • Право недвижимости
  • Иные правонарушения

Salutare

Aidiţional vă puteţi adresa la poliţie (care la rîndul său va readresa cererea conform competenţei) pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în legătură cu violenţa în familie care presupune obligarea agresorului de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei,

Servus

23 января 2019
Igor Brinișter
  • Адвокат
  • Гражданское право
  • Семейное право
  • Право недвижимости
  • Экономическое право
  • Иные отрасли
  • Трудовое право
  • Иные правонарушения

Buna Dna Maria,

Referitor la actele de violeță fizică și/sau psihică din partea soțului vă recomand să apelați la Poliție și să invocați Legea 45 a cărei prevederi le vedeți mai jos. Solicitațile acestora emiterea unui ordin de restricţie de urgenţă – măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în... mai detaliat familie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurînd astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor.

Ulterior, tot în aceiași zi depuneți de sine stătător direct în instanța de judecată sau tot prin intermediul poliției o cerere de eliberare a unei ordonanțe de protecție care, se va examina în maxim 24 ore.
Lege Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie
Articolul 12. Sesizarea cazurilor de violenţă în familie
(1) Victima are dreptul să sesizeze orice caz de violenţă în familie şi să solicite protecţie.
(2) Reprezentanţilor autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie li se interzice să întreprindă acţiuni menite să descurajeze victima în denunţarea actelor de violenţă la care este supusă.
(3) Orice persoană care este martoră la acte de violenţă în familie sau care are bănuieli rezonabile că au fost comise asemenea acte ori că sînt posibile acte de violenţă are dreptul să comunice acest lucru autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.
(4) Profesioniştii cărora, prin lege, le sînt impuse reguli de confidenţialitate sînt obligaţi să raporteze autorităţilor competente orice bănuieli rezonabile despre comiterea actului de violenţă asupra copiilor. Raportarea actelor de violenţă în privinţa persoanelor adulte se face cu acordul victimei. Acordul victimei nu este necesar în cazurile de vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, în cazurile de folosire a armei, în cazurile în care victimele sînt deosebit de vulnerabile pe motiv de dizabilitate sau capacităţi intelectuale reduse.
(5) Poliţia este obligată să răspundă imediat la comunicările despre cazurile de violenţă în familie şi să nu subestimeze importanţa acţiunilor de contracarare a oricăror forme de violenţă în familie.
Articolul 12/1. Eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă
(1) În caz de stabilire la locul faptei, ca urmare a evaluării riscurilor, a circumstanţelor din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente, organul de poliţie este obligat să dispună imediat eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului pentru înlăturarea situaţiei de criză şi, concomitent, întreprinde acţiunile necesare de constatare a comiterii infracţiunii de violenţă în familie.
(2) Ordinul de restricţie de urgență se eliberează pentru o perioadă de pînă la 10 zile şi se pune îndată în aplicare, agresorul şi victima (în cazul copiilor – reprezentantul legal al victimei) fiind informaţi despre restricţiile aplicate, drepturile şi obligaţiile care le revin şi despre răspunderea pentru neexecutarea cerinţelor ordinului de restricţie.
(3) Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordinul de restricţie de urgenţă se exercită de către angajaţii postului sau ai sectorului de poliţie din localitate în modul prevăzut de lege.
(4) Agresorul are dreptul să conteste ordinul de restricţie de urgenţă în instanţa de judecată în condiţiile contenciosului administrativ. Depunerea cererii nu suspendă acţiunea ordinului de restricţie.
(5) Victima are dreptul, în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, să solicite, în condiţiile legii, eliberarea ordonanţei de protecţie. Acţiunea ordinului de restricţie de urgenţă, în acest caz, se prelungeşte de drept şi încetează odată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecţie stabilite de judecată.
Articolul 13. Depunerea cererii
(1) Cererea despre comiterea actelor de violenţă în familie se depune:
a) la organele de poliţie;
b) în instanţă de judecată;
c) la organul de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi copilului;
d) la autoritatea administraţiei publice locale.
(2) Cererea se depune la locul:
a) de domiciliere al victimei;
b) temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul pentru a evita continuarea violenţei directe;
c) de reşedinţă al agresorului;
d) în care victima a căutat asistenţă;
e) în care a avut loc actul de violenţă.
(2/1) Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie se depune de către victimă personal sau prin reprezentant. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din cauză de sănătate, vîrstă, alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie poate fi depusă, în interesele victimei, de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau de procuror. Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în interesele copilului sau ale persoanei în privinţa căreia este instituită o măsură de ocrotire judiciară poate fi depusă de autoritatea tutelară locală sau de procuror şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal.
(3) Pentru depunerea în instanţa de judecată a cererii de eliberare a ordonanţei de protecţie nu se plăteşte taxă de stat.
Articolul 14. Modalitatea examinării cererii
(1) Cererea depusă în organul de poliţie se examinează conform procedurii prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Cererea sau demersul pentru eliberarea ordonanţei de protecţie depuse în instanţă de judecată se examinează conform Codului de procedură civilă, Codului de procedură penală.
(3) Cererea depusă în orice autoritate abilitată cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie este readresată conform competenţei în decursul unei zile lucrătoare.
Articolul 15. Măsurile de protecţie
(1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii, o ordonanţă de protecţie, prin care poate oferi asistenţă victimei şi copiilor ei, aplicînd agresorului următoarele măsuri:
a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;
b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, excluzînd și orice contact vizual cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;
e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima;
g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;
h) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;
i) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori;
j) interzicerea de a păstra şi purta armă.
(2) Ordonanţa de protecţie se comunică imediat subdiviziunii teritoriale ale poliţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale în care îşi are domiciliul agresorul, care asigură informarea neîntîrziată a agresorului despre măsurile aplicate. În cazul eliberării ordonanţei de protecţie în privinţa copilului, este informată şi autoritatea tutelară teritorială.
(2/1) În cazurile în care ordonanţa de protecţie a fost eliberată în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, interdicţiile stabilite prin ordinul de restricţie încetează odată cu aplicarea măsurilor de protecţie dispuse prin ordonanţa de protecţie.
(3) Măsurile de protecţie prevăzute la alin.(1) se aplică pe un termen de pînă la 3 luni, pot fi revocate în condiţiile prezentei legi şi pot fi prelungite în cazul unei cereri repetate sau al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.
(4) Aplicarea măsurilor de protecţie nu împiedică iniţierea procedurii de divorţ, partajării averii comune, decăderii din drepturile părinteşti, luării copilului fără decădere din drepturile părinteşti şi altor acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare.
(4/1) Pe perioada acţiunii ordonanţei de protecţie, exercitarea drepturilor părinteşti rămîne pe seama părintelui-victimă. La solicitarea părintelui-agresor, vizitarea copilului poate avea loc în temeiul unui program aprobat de către autoritatea tutelară teritorială.
(5) Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordonanţa de protecţie ţine de competenţa organului de poliţie în modul prevăzut de lege.
(7) Contestarea ordonanţei de protecţie se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 15/1. Revocarea măsurilor de protecţie
(1) La cererea întemeiată a victimei, instanţa de judecată poate revoca înainte de termen măsurile de protecţie stabilite.
(2) Revocarea poate fi dispusă dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) agresorul a respectat interdicţiile şi obligaţiile stabilite;
b) agresorul a urmat/urmează consilierea ori tratamentul care i-au fost stabilite.
(3) Instanţa de judecată va examina dacă voinţa victimei este liber exprimată, asigurîndu-se că aceasta a avut acces real la asistenţă şi protecţie.
(4) Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a reprezentantului poliţiei care a exercitat supravegherea executării ordonanţei de protecţie a cărei revocare se solicită.
Articolul 15/2. Supravegherea executării ordinului de restricţie de urgenţă şi a ordonanţei de protecţie
(1) Supravegherea executării măsurilor de protecţie a victimei violenţei în familie, impuse prin ordinul de restricţie de urgenţă şi prin ordonanţa de protecţie, este de competenţa poliţiei.
(2) Poliţia informează şi explică agresorului măsurile de protecţie a victimei stabilite.
(3) În cazul în care agresorul trebuie să părăsească locuinţa familiei, poliţia trebuie să-i ceară să predea imediat toate cheile de la locuinţă, care sînt ulterior transmise victimei sau sînt preluate spre păstrare provizorie la organul de poliţie. Părăsind locuinţa, agresorul poate lua, sub supravegherea poliţiei, numai articole de uz personal strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă).
(4) Dacă agresorul refuză să părăsească benevol locuinţa, organul de poliţie are dreptul să întreprindă măsurile care se impun, în condiţiile legii, pentru înfrîngerea rezistenţei opuse cerinţelor legale.
(5) În perioada de acţiune a măsurilor de protecţie a victimei, organul de poliţie va asigura efectuarea vizitelor inopinate la locuinţa victimei, precum şi intervenţia imediată la orice comunicare despre nerespectarea sau tentativa de încălcare a măsurilor de protecţie de către agresor.
(6) Refuzul sau eschivarea agresorului de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie de urgență/ordonanţei de protecţie atrage răspundere conform legii.
Articolul 16. Finanţarea
(1) Activităţile de implementare a prezentei legi se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în limita mijloacelor financiare stabilite anual, din alte surse neinterzise de lege.
(2) Finanțarea centrelor/serviciilor de asistență și protecție a victimelor violenței în familie şi a copiilor lor şi a centrelor/serviciilor de asistenţă şi consiliere pentru agresorii familiali se efectuează din alocațiile prevăzute la bugetul de stat, din donații, granturi, din alte surse, conform legislației în vigoare. În cazul unor resurse limitate, prioritate va avea alocarea fondurilor pentru susţinerea centrelor/servicii de asistenţă şi protecţie a victimelor violenţei în familie.
Articolul 17. Sancţiuni
(2) În caz de comitere a actelor de violenţă în familie care întrunesc elementele constitutive de infracţiune, survine răspunderea în condiţiile legii, indiferent de stabilirea măsurilor de protecţie.
(3) Nerespectarea prezentei legi de către persoanele cu funcţie de răspundere şi profesioniştii în domeniu este o încălcare a disciplinei muncii şi atrage răspundere disciplinară în conformitate cu legislaţia.

Codul de procedură civilă prevede următoarele:
B2 . APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE
Capitolul XXII/2
APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE
Articolul 278/3. Examinarea cauzelor
(1) Cererile privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violență în familie se examinează de instanţele judecătoreşti conform normelor generale ale prezentului cod, cu excepţiile şi completările stabilite în prezentul capitol şi în legislaţia de prevenire şi combatere a violenţei în familie.
(2) Instanţa examinează cererea de aplicare a măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie cu participarea victimei şi a persoanelor interesate. În calitate de persoane interesate pot fi atrase în proces oricare dintre instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, în funcție de circumstanţele individuale ale cazului.
Articolul 278/4. Depunerea cererii
(1) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune de către victimă personal sau prin reprezentant. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din motive de sănătate, vîrstă, din alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie poate fi depusă în interesele victimei de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau de către procuror. Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie în interesele copilului sau ale persoanei în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire poate fi depusă de autoritatea tutelară, persoana însărcinată cu ocrotirea persoanei aflate sub ocrotire, de procuror sau de orice altă persoană care justifică un interes privind apărarea și protecția personală sau patrimonială a persoanei aflate sub ocrotire şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal.
(2) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească competentă de la domiciliul sau locul de aflare a victimei sau a agresorului, de la locul unde victima a solicitat asistenţă sau de la locul unde a avut loc actul de violenţă.
Articolul 278/5. Cuprinsul cererii
În cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se indică circumstanţele actului de violenţă, intensitatea, durata, consecinţele suportate şi alte circumstanţe care indică necesitatea aplicării măsurilor de protecţie.
Articolul 278/6. Examinarea cererii
(1) După primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată dispune imediat citarea victimei și a persoanelor interesate, contactează organul de poliție de la locul aflării agresorului şi solicită informarea acestuia despre procedura iniţiată. Instanţa de judecată poate decide citarea pentru audiere în şedinţă de judecată a presupusului agresor.
(2) La examinarea cererii victimei privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea neîntîrziată a unui avocat pentru acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat victimei.
(3) Declaraţia independentă a victimei este suficientă pentru emiterea ordonanţei de protecţie în caz de pericol iminent de comitere a violenţei fizice. Instanţa de judecată poate solicita, după caz, organului de asistenţă socială sau poliţiei prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a presupusului agresor. Instanţa de judecată poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii.
(4) Neprezentarea presupusului agresor la şedinţa de judecată, precum și neprezentarea raportului de caracterizare a familiei vizate și a presupusului agresor sau a altor acte solicitate de instanța de judecată nu împiedică instanţa să examineze cererea.
Articolul 278/7. Emiterea ordonanţei de protecţie
(1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa emite o ordonanţă de protecţie, prin care aplică agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună sau de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de administrare și dreptului de dispoziție asupra bunurilor;
b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei, excluzînd orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia;
c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;
e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima;
f) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere, dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau pentru eliminarea ei;
g) limitarea drepturilor în privința bunurilor comune cu victima;
h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori;
i) interzicerea de a păstra şi a purta armă.
(3) Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni.
(4) Instanţa remite de îndată ordonanţa de protecţie poliţiei și altor persoane sau instituții responsabile, conform legii, de implementarea măsurilor de protecție spre executare imediată.
(5) Ordonanţa de protecţie se execută în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 278/8. Prelungirea şi revocarea ordonanţei de protecţie
(1) Termenul măsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţa de judecată la cererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie în primul termen de aplicare a măsurilor de protecție sau ca rezultat al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie ori dacă, la expirarea termenului de aplicare a măsurilor de protecţie, asupra victimei se menţine pericolul de a fi supusă violenţei sau altor acţiuni ilegale din partea agresorului.
(2) La cererea întemeiată a victimei, instanţa de judecată poate revoca măsurile de protecţie aplicate, asigurîndu-se că voinţa victimei este liber exprimată şi că nu a fost supusă presiunilor din partea agresorului.
Articolul 278/9. Contestarea încheierii privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie
(1) Încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie poate fi atacată cu recurs.
(2) Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanţei de protecţie nu suspendă executarea măsurilor aplicate.

23 января 2019