Bună seara, sunteți așa de amabili sa îmi clarificați o nelămurire în ceea ce privestește hotărârea de desfacere a căsătoriei, prin care instanta hotareste ca copiii minori sa fie încredințați mamei: "copii minori x și y de stabilit cu traiul la mama z". Întrebarea mea este aceasta: mama în acest caz are "patria potestà" are autoritare unica părintească? Este foarte simplista explicația din hotărârea judecătorească și nu reușesc sa înțeleg cum este distribuită autoritatea părintească. O doamnă din Moldova mi-i s-a adresat pentru o traducere și nu as vrea da traduc dând o explicație inexacta. Va mulțumesc anticipat și va urez numai bine. Sărbători fericite de iarnă. Ec. Eleonora Benta -traducător autorizat și mediator pentru străini, Grosseto
Octavian Cazac
Aveţi dreptate, formularea este foarte simplistă.
Vedeţi mai jos normele pertinente din Codul familiei:
Articolul 63. Domiciliul copilului minor
(1) În cazul cînd părinţii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14 ani se determină prin acordul părinţilor.
(2) Dacă un atare acord lipseşte, domiciliul minorului se stabileşte... mai detaliat de către instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de interesele şi părerea copilului (dacă acesta a atins vîrsta de 10 ani). În acest caz, instanţa judecătorească va lua în considerare ataşamentul copilului faţă de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, vîrsta copilului, calităţile morale ale părinţilor, relaţiile existente între fiecare părinte şi copil, posibilităţile părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi dezvoltarea copilului (îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai etc.)
(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanţa judecătoreasă va cere şi avizul autorităţii tutelare în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinţi.
Articolul 64. Exercitarea drepturilor părinteşti în cazul cînd părinţii locuiesc separat
(1) Părintele care locuieşte împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil şi celălalt părinte care locuieşte separat, cu excepţia cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică şi psihică.
(2) Părinţii au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteşti de către părintele care locuieşte separat de copil. Litigiile apărute se soluţionează de către autoritatea tutelară, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă. Părinţii pot, din iniţiativă proprie sau la recomandarea autorităţii tutelare, să se adreseze unui mediator pentru soluţionarea litigiului.
(3) În cazul nerespectării hotărîrii instanţei judecătoreşti, faţă de părintele culpabil se aplică măsurile stabilite de legislaţia procesuală civilă. În cazul încălcării repetate a hotărîrii judecătoreşti, la cererea părintelui care locuieşte separat de copil, instanţa judecătorească, ţinînd cont de interesele şi părerea copilului, poate soluţiona problema transmiţîndu-i copilul.
(4) Părinţii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informaţiile ce se referă la copilul lor de la toate instituţiile educative, curative, de asistenţă socială etc. Comunicarea informaţiei poate fi refuzată dacă comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului. Acest refuz poate fi atacat în instanţa judecătorească.
[Art.64 completat prin Legea nr.211 din 29.07.2016, în vigoare 30.09.2016]
***
Hotărârea judecătorească pe care o aveţi nu transmite deplina autoritate părintească,aşa cum ar fi în dreptul italian. Nu există un text de lege care se opune ca celălalt părinte (care nu locuieşte cu copilul) să acţioneze ca reprezentant legal al copilului.
Mai bine traduceţi ad literam. Iar mama Z, dacă are nevoie, poate să ceară instanţei judecătoreşti din RM să explice hotărârea proprie.