Dupa divorț, ambii am hotărât pe cale amiabilă că cei doi copii minori rămân cu mine in apartamentul procurat in devălmăşie, ale cărui acte sunt pe numele soțului. Am decis să-mi refac viața si am intâlnit o alta persoană. Fostul soț mă şantajeaza că mă alungă din casă şi imi ia copiii spunând că eu nu am dreptul la nimic. Spuneți-mi, vă rog, ce să fac.
Vitalie Onofrei
Buna ziua
Bunurile dobîndite în timpul casatoriei aparțin soților în cuantum de 50/50, iar domiciliul copiilor minori urmează sa fie stabilit de instanță în caz că soții nu ajung la un numitor comun.
Totodată există și situații în partea ce ține de imobilul ce urmează a fi împărțit, acest fapt urmînd a... mai detaliat fi efectuat de instanță în caz de lipsă a unui numitor comun.
Art. 26 alin 2 mai jos, adică puteți preti de la o cotă mai mare, iar ulterior să rascumparați imobilul, anume cota soțului.
Sunt mai multe posibilități.
Articolul 25. Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor
(1) Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soţi.
(2) Proprietatea în devălmăşie poate fi împărţită în baza acordului dintre soţi.
(3) În caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.
(4) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie, instanţa judecătorească, la cererea soţilor, stabileşte bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură.
(5) Bunurile procurate pentru copiii minori (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, instrumente muzicale, jucării etc.) se transmit gratuit soţului împreună cu care locuiesc copiii.
(6) Depunerile făcute de soţi pe numele copiilor lor minori sînt proprietate a copiilor şi nu se iau în considerare la partaj.
(7) Dacă bunurile comune au fost împărţite în timpul căsătoriei, acestea devin bunuri personale ale soţilor, iar bunurile care nu au fost împărţite, precum şi bunurile dobîndite ulterior de către soţi, sînt proprietate în devălmăşie a acestora.
(8) Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani.
Articolul 26. Determinarea cotelor-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor
(1) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.
(2) Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de interesele copiilor minori.
(3) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor-părţi ce le-au fost repartizate.