Bună ziua, Radu.

Dvs trebuie să depuneţi neapărat o cerere prealabilă în adresa angajatorului, iar copia să o expediaţi Inspecţiei Muncii.

Inspecţia Muncii va întreprinde un control la acest angajator şi vă va da un răspuns. Dacă după aceasta angajatorul nu va achita salariul, sunteţi în drept să depuneţi o... mai detaliat cerere de chemare în judecată.

Dar numaidecît trebuie să depuneţi cerere prealabilă în adresa angajatorului.

Radu, raspunderea materiala fata de angajator poate avea loc doar in cazurile stabilite de Codul Muncii. Iata citeva articole din Codul Muncii la aceasta tema:
Articolul 334. Circumstanţele ce exclud răspunderea materială a salariatului
(1) Salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a fost cauzat în cazuri de forţă majoră, confirmate... mai detaliat în modul stabilit, de extremă necesitate, de legitimă apărare, de executare a unei obligaţii legale sau contractuale, precum şi în limitele riscului normal de producţie.
(2) Salariaţii nu răspund pentru pierderile inerente procesului de producţie, care se încadrează în limitele prevăzute de normele tehnologice sau de legislaţia în vigoare, pentru prejudiciile materiale provocate în circumstanţe neprevăzute care nu puteau fi înlăturate, precum şi în alte cazuri similare.
Articolul 336. Limitele răspunderii materiale a salariatului
Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Articolul 337. Răspunderea materială deplină a salariatului
(1) Răspunderea materială deplină a salariatului constă în obligaţia lui de a repara integral prejudiciul material cauzat.
(2) Salariatul poate fi tras la răspundere materială deplină pentru prejudiciul material cauzat doar în cazurile prevăzute la art.338.
(3) Salariaţii în vîrstă de pînă la 18 ani poartă răspundere materială deplină doar pentru cauzarea intenţionată a prejudiciului material, precum şi pentru prejudiciul cauzat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică ori toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k), sau în urma comiterii unei infracţiuni.
Articolul 338. Cazurile de răspundere materială deplină a salariatului
(1) Salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd:
a) între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339);
b) salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza altor documente unice;
c) prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate, stabilite prin hotărîre judecătorească;
d) prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k);
e) prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor, semifabricatelor, produselor (producţiei), inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor, aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echipamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosinţă;
f) în conformitate cu legislaţia în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă;
g) prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii.
*Respectiv, porti raspundere materiala deplina si in alte cazuri, nu numaidecit sa fi avut un Contract de raspundere...
Articolul 342. Obligaţia angajatorului de a stabili mărimea prejudiciului material şi cauzele apariţiei lui
(1) Pînă la emiterea ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) privind repararea prejudiciului material de către salariatul în cauză, angajatorul este obligat să efectueze o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii prejudiciului material pricinuit şi a cauzelor apariţiei lui.
(2) Pentru efectuarea anchetei de serviciu, angajatorul este în drept să creeze, prin ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre), o comisie cu participarea specialiştilor în materie.
(3) Pentru stabilirea cauzei apariţiei prejudiciului material este obligatorie solicitarea unei explicaţii în scris de la salariat. Refuzul de a o prezenta se consemnează într-un proces-verbal semnat de cîte un reprezentant al angajatorului şi, respectiv, al salariaţilor.
(4) Salariatul are dreptul să ia cunoştinţă de toate materialele acumulate în procesul anchetei de serviciu.
Articolul 344. Modul de reparare a prejudiciului material
(1) Reţinerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material care nu depăşeşte salariul mediu lunar se efectuează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, care trebuie să fie emis în termen de cel mult o lună din ziua stabilirii mărimii prejudiciului.
(2) Dacă suma prejudiciului material ce urmează a fi reţinută de la salariat depăşeşte salariul mediu lunar sau dacă a fost omis termenul menţionat la alin.(1), reţinerea se efectuează conform hotărîrii (deciziei) instanţei de judecată.
(3) În cazul în care angajatorul nu respectă modul stabilit pentru repararea prejudiciului material, salariatul este în drept să se adreseze în instanţa de judecată (titlul XII).
(4) În caz de apariţie a divergenţelor privind modul de reparare a prejudiciului material, părţile sînt în drept să se adreseze în instanţa de judecată în termen de un an din ziua constatării mărimii prejudiciului (titlul XII).
Articolul 347. Limitarea cuantumului reţinerilor din salariu la repararea prejudiciului material
Reţinerile din salariu la repararea prejudiciului material cauzat de salariat se efectuează cu respectarea prevederilor art.149 şi ale altor acte normative.

Litigiile acestea se considera litigiii individuale de munca si sunt de competenta instantei de judecata, si nu a Inspectiei Muncii.
Articolul 355. Examinarea cererii privind soluţionarea litigiului individual de muncă
(1) Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată:
a) în termen de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
b) în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.
(2) Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute la alin.(1) pot fi repuse în termen de instanţa de judecată.
(3) Instanţa de judecată va convoca părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(4) Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.
(5) Instanţa de judecată va remite hotărîrea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
Daca intr-adevar esti vinovat de cauzarea prejudiciului, pentru a contesta in instanta de judecata retinerile din salariu ar trebui sa te axezi in primul rind pe faptul daca angajatorul a respectat sau nu procedura descrisa in Codul Muncii art. 342 - a fost efectuata ancheta de serviciu, a fost depusa o explicatie in scris de la tine, s-au respectat termenii, etc. Daca suma e mare, ar fi bine sa ai un avocat.

În conformitate cu art. 371 şi 372 din Codul Muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este organul de supraveghere şi control asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, a contractelor colective de muncă şi convenţiilor colective de muncă la toate unităţile.

De... mai detaliat cele mai dese ori după controlul efectuat de Inspectoratul muncii (în caz de depistare a unor nereguli şi încălcări a legislaţiei muncii) angajatorul achită toate drepturile salariale ce i se cuvin salariatului şi dispare necesitatea adresării în instanţă de judecată.

Art. 372 din Codul Muncii prevede clar ca Inspectoratul Muncii verifica respectarea legii DE CATRE ANGAJATORII PERSOANE FIZICE.
In al doilea rind, functiile Inspectiei sunt de constatare, aplicare a sanctiunilor, si vizeaza doar angajatorul. Numai instanta de judecata poate restabili drepturile salariatului ce deriva dintr-un litigiu de munca (competenta jurisdictionala materiala).... mai detaliat Faptul ca angajatorul (daca e persoana fizica) ar putea fi cumva ~speriat~ de controlul Inspectiei, e altceva, si nu garanteaza apararea drepturilor salariatului.
Depuneti cerere de chemare in judecata, posibil si fara o cerere prealabila la angajator.

Radu, depunerea cererii prealabile este obligatorie deoarece conform art.170 alin. (1) lit. a) Cod Procedură Civilă, judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, inclusiv prin mediere, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau... mai detaliat de contractul părţilor, iar art. 332 din Codul Muncii stipulează următoarele:

Articolul 332. Modul de examinare a litigiilor privind
repararea prejudiciului material şi celui
moral cauzate salariatului
(1) Cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului. Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă, s-o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) corespunzător în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducîndu-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.
(2) Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului sau dacă ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) nu a fost emis în termenul prevăzut la alin.(1), salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului individual de muncă apărut (titlul XII).