Buna ziua. Activez in cadrul unei subdiviziuni dintr-o întreprindere, care, din spusele directorului, urmeaza a fi lichidata (insa nu a fost prezentat niciun ordin in acest sens). Situatia este urmatoarea: in 3 saptamani urmeaza sa merg in concediu de maternitate. Superiorul meu a concediat tot personalul pe motiv de pensionare, rămânând doar eu. Mi s-a propus transferul in alta functie din alta subdiviziune, care nu corespunde cu fisa postului si e total diferita fata de activitatea mea de pana acum, deci nu sunt de acord cu alternativa oferită. Pot refuza această propunere? Urmează da primesc un ordin de transfer pe care intenționez să îl refuz. Ce riscuri am? Daca inainte de a iesi in concediu de maternitate, depun cerere de concediu anual (am 28 zile), au dreptul sa o refuze?
Vitalie Onofrei
Buna ziua
Articolul 74. Transferul la o altă muncă
(1) Transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art.68, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o... mai detaliat altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor.
(2) Salariatul care, conform certificatului medical, necesită acordarea unei munci mai uşoare urmează a fi transferat, cu consimţămîntul scris al acestuia, la o altă muncă, care nu-i este contraindicată. Dacă salariatul refuză acest transfer, contractul individual de muncă se desface în conformitate cu prevederile art.86 alin.(1) lit.x). În cazul în care un loc de muncă corespunzător lipseşte, contractul individual de muncă va fi desfăcut în temeiul art.86 alin.(1) lit.d).
(3) În caz de transfer în condiţiile alin.(1) şi (2), părţile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă conform art.68, în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare.
Articolul 90. Răspunderea angajatorului pentru transferul sau eliberarea nelegitimă din serviciu
(1) În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.
(2) Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:
a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă;
b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.);
c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
(3) Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.
(4) În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu - instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare ale salariatului.