Buna Cristina, chestiunea DVS e problimatică. Dacă o se v-a eniția un proces de devălmășia averii procurată în timpul căsătoriei, DVS o să trebuiască să dovediți în instanță în ce mod și cu ce bani ați procurat acest apartament ” soțul ” e îndrept după lege să ciară 1/2 din... mai detaliat imobelul dat, Eu vă atenționezi ce spune Codul familiei Articolul 19. Noţiunea regimului legal al bunurilor soţilor

(1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie.

(2) Regimul legal al bunurilor soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial.

Articolul 20. Proprietatea în devălmăşie a soţilor.

(1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.

(2) Sînt proprietate în devălmăşie bunurile procurate din contul:

a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din:

- activitatea de muncă;

- activitatea de întreprinzător;

- activitatea intelectuală;

b) premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.);

c) altor mijloace comune.

(3) Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.

(4) Dreptul la proprietate în devălmăşie se extinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educaţia copiilor sau din alte motive temeinice.

(5) Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanţa judecătorească este în drept, în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soţii au dus gospodării separate proprietate a acestuia.

Articolul 21. Dreptul soţilor de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune

(1) Soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune.

(2) Fiecare dintre soţi este în drept să încheie convenţii prin care să dispună de bunurile comune, cu excepţia bunurilor imobile, acordul celuilalt soţ fiind prezumat.

(3) Convenţia contrară dispoziţiilor prezentului cod, prin care se micşorează ori se suprimă comunitatea de bunuri, este declarată nulă de către instanţa judecătorească.

(4) Convenţia încheiată de unul dintre soţi poate fi declarată nulă de către instanţa judecătorească, la cererea celuilalt soţ, dacă se va stabili că cealaltă parte a convenţiei a ştiut sau trebuia să fi ştiut că al doilea soţ este împotriva încheierii convenţiei respective. Cererea privind declararea nulităţii convenţiei poate fi depusă în termen de 3 ani din momentul cînd celălalt soţ a aflat sau trebuia să fi aflat despre încheierea acesteia.

(5) Unul dintre soţi nu poate, fără consimţămîntul expres al celuilalt, să rezilieze contractul de închiriere a spaţiului de locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul ori să limiteze prin acte juridice dreptul la locuinţă al celuilalt soţ.

Articolul 22. Proprietatea personală a soţilor

(1) Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi.

(2) Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte), cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sînt proprietate personală a soţului care le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobîndire.

Articolul 23. Recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în devălmăşie a acestora

Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.).

Articolul 24. Urmărirea bunurilor soţilor

(1) Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului.

(2) Soţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost asumate în interesul familiei, fie şi numai de unul dintre ei, precum şi pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrşirii de către ei a unei infracţiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor.

Articolul 25. Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor

(1) Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soţi.

(2) Proprietatea în devălmăşie poate fi împărţită în baza acordului dintre soţi.

(3) În caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.

(4) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie, instanţa judecătorească, la cererea soţilor, stabileşte bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură.

(5) Bunurile procurate pentru copiii minori (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, instrumente muzicale, jucării etc.) se transmit gratuit soţului împreună cu care locuiesc copiii.

(6) Depunerile făcute de soţi pe numele copiilor lor minori sînt proprietate a copiilor şi nu se iau în considerare la partaj.

(7) Dacă bunurile comune au fost împărţite în timpul căsătoriei, acestea devin bunuri personale ale soţilor, iar bunurile care nu au fost împărţite, precum şi bunurile dobîndite ulterior de către soţi, sînt proprietate în devălmăşie a acestora.

(8) Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani.

Articolul 26. Determinarea cotelor-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor

(1) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

(2) Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de interesele copiilor minori.

(3) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor-părţi ce le-au fost repartizate.
Dacă o fie enețiat o acține în instanță, statutul DVS în instanță o să fie pârâtă. DVS sunteți în drept să apelați la viberul meu de pe telefounl +3768669950.Eu vă

aduc la cunoștinâă ce spune Codul de procedură civilă, unde DVS o să aveți niște drepturi, să întocmiți o referință în varianta rusă se spune ( отзыв ), să prezentați probe Articolul 186. Prezentarea de către pîrît a probelor şi referinţei
(1) În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare, judecătorul stabileşte data pînă la care pîrîtul urmează să prezinte în judecată referinţa şi toate probele necesare, sub sancțiunea decăderii.
(2) Depunerea referinţei este obligatorie. În cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă, pîrîtul este decăzut din dreptul de a mai prezenta probe, dacă legea nu prevede altfel, iar cauza este examinată în baza materialelor anexate la dosar.
(3) În referință se indică:
a) instanţa căreia îi este adresată;
b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui;
c) numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul lui; datele bancare și numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice şi întreprinzători individuali; numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice, dacă pîrîtul locuieşte în străinătate – adresa din Republica Moldova unde urmează a i se comunica datele de procedură;
d) numărul de telefon şi alte date de contact ale pîrîtului persoană fizică; numărul de telefon, adresa electronică şi alte date de contact ale pîrîtului persoană juridică;
e) numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică şi alte date de contact ale reprezentantului pîrîtului;
f) obiecțiile la toate pretențiile reclamantului, circumstanţele de fapt şi de drept;
g) toate probele împotriva fiecărei pretenții;
h) excepțiile de procedură pe care pîrîtul le invocă față de cererea reclamantului, cererile și demersurile pîrîtului;
i) orice cerere menționată la art. 166 şi 167, în funcţie de interesul procesual al pîrîtului;
j) alte date importante pentru soluţionarea cauzei.
(31) Pentru instanţa judecătorească se anexează copii certificate de pe înscrisuri şi de pe alte documente pe care se întemeiază referinţa. Referința cu toate anexele se depune în numărul necesar pentru toți participanții la proces. Referința se semnează de pîrît sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit. Referința pîrîtului persoană fizică care este asistat în judecată de un avocat şi referinţa pîrîtului persoană juridică trebuie să fie dactilografiate și depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.
(4) Judecătorul explică pîrîtului că neprezentarea în termen a probelor şi a referinţei nu împiedică soluţionarea cauzei în baza materialelor din dosar.

Bună ziua, Stimată Doamnă,
în vederea asigurării confidențialității asistenței juridice, nemijlocit pentru a vă oferi o consultație juridică eficientă am nevoie de mai multe, detalii. Vă rog să-mi oferiți răspuns la întrebările de mai jos, prin e-mail: eavocat.md@gmail.com sau tel. +373 675 39 640 .
Întrebări către Dvs.:
1. Vă aflați într-un... mai detaliat proces de divorț pe cale amiabilă sau judecătorească?
2. Când și la cererea căruia dintre soți a fost înaintată cererea de desfacerea căsătoriei?
3. Care este obiectul cererii?
4. Când și cu ce titlu v-au fost transmiși banii pentru procurarea bunului imobil?
5. În timpul căsniciei au fost acumulate datorii comune?
6. Aveți nevoie de a contracta un avocat în materie sau aveți nevoie de o consultație juridică?
Din cele relatate supra, recomandarea mea către Dvs. este să nu vă lăsați intimidată și să desfaceți căsătoria pe cale amiabilă, fără a recurge la partajul bunurilor și fără a apela la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) Codul
Familiei al RM, desfacerea căsătoriei de către organul de stare civilă, fie pe cale notarială, în condițiile prevăzute la art. 41 și 42 din Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială – de către notar. După simpla desfacere a căsătoriei, pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani. Dacă totuși nu reușiți soluționarea problemei pe cale amiabilă, soțul va fi în drept să înainteze o acțiune în justiție și să-și motiveze obiectul pretențiilor în concordanță cu prevederile art. 118 Cod de Procedură Civilă al RM.

în caz de litigiu și de refuz al soțului de a fi radiat ca coproprietar din RBI, cred că foarte simplu veți putea proba că apartamentul a fost procurat nu din banii proprietate comună în devălmășie a soților dar din banii dvs persoanali și veți proba inclusiv prin transferurile efectuate... mai detaliat de mama dvs, dacă banii au fost transferați prin transferuri internaționale în numerar sau dacă banii au fost ridicați de pe contul bancar al mamei și mai ușor va fi.............deci, instanța de judecată poate scoate acest apartament din bunurile coproprietate în devălmășie........asigurațivă toate probele posibile.............dacă soțul nu depune o cerere la ASP pentru a fi radiat din Registrul Bunurilor Imobile în calitate de coproprietar, atunci radierea sa din calitatea de coproprietar și rectificarea înscrisurilor din Registrul Bunurilor Imobile se poate face doar prin instanța de judecată...............dacă aveți nevoie de explicații mai detaliate....tel 069615655