Bună ziua. Părinții mei vor să divorțeze și să partajeze egal averea. Noi avem 2 mașini - una pe numele mamei, una pe numele tatei și 3 apartamente. Tata ne abuzează psihologic și nu ne lasă să trăim normal. Noi suntem 3 copii, din 2 traiesc aparte și eu cu părinții. Tata vrea ca apartamentul cu 2 camere să-i ramana lui, iar eu cu mama sa ne mutam in apartamentul cu o camera. Noi cu mama insa vrem să rămânem în acesta. Spuneți-mi, vă rog, avem șanse ca acest apartament să rămâna al nostru?
Ecaterina Nacu
Bună ziua,
În lipsa unui contract matrimonial care să prevadă altfel, bunurile obținute de părinții Dvs în timpul căsătorie sunt proprietate comună în devălmășie. În mod normal, la partajare, fiecare dintre părinții Dvs va primi 50% din fiecare bun. Mama Dvs are dreptul la 50% din fiecare apartament și fiecare mașină,... mai detaliat și din toate celelalte bunuri pe care părinții Dvs le-au obținut în timpul casatoriei. Astfel, ca exemplu, pentru a cîștiga apartamentul cu 2 camere, mama Dvs trebuie să motiveze că renunță la dreptul de 50% din alte bunuri care ca valoare acoperă 50% din apartamentul cu 2 camere ce aparțin tatălui Dvs.
O altă posibilitate ar fi ca mama Dvs să aducă probe că a participat la cumpărarea apartamentelor (inclusiv și alte bunuri) cu mai mulți bani, sau că a participat cu mai mulți bani la reparația capitală a acestora, caz în care cota mamei nu va fi 50%, dar mai mare. Astfel, dacă mama Dvs poate aduce probe că aportul aceesteia la obținerea/îmbunătățirea bunurilor comune este mai mare, atunci acest fapta va fi un bun argument în a obține apartamentul cu 2 camere.
Alternativ, mama Dvs poate să cumpere cota din apartamentul cu 2 camere ce aparține tatălui Dvs.
__________________________________________________________________________
Potrivit art. 20(1) din Codul Familiei “Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.”
Potrivit art. 25 din Codul Familiei:
„(3) În caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească.
(4) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie, instanţa judecătorească, la cererea soţilor, stabileşte bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură.”
Potrivit art. 26(2) din Codul Familiei:
“(1) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.
(2) Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de interesele copiilor minori.
(3) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor-părţi ce le-au fost repartizate.”