Buna ziua. Sotul a divorţat de mine cu 7 ani în urma, când eram plecată de un an la muncă peste hotare. Copilul nostru comun a râmas cu mama mea. După divort, l-am obligat sa plătească pensia alimentară, nu a vrut să o facă, dar l-au obligat instanțele. Mama mea s-a ocupat de copil 3 ani. Fostul soț a vizitat-o de 3 sau 4 ori. După trei ani, am reușit să-mi iau copila cu mine peste hotare. Mama mea a primit tutela și a facut toate actele necesare. Acum pensia o achită, din câte știu, mama fostului soț. Eu cu fata mea ne-am stabilit cu traiul după hotare, el nu s-a interesat niciodată de viața copilului. Este venit tot de un timp după hotare și mi-a scris niște lucruri foate urate pe o rețea de socializare după ce am refuzat să mă întâlnesc cu el și poate sa trăim din nou, în timp ce este căsătorit și are altă familie. De copil nu a întrebat niciun cuvânt. Am hotărâtt să-l decad din drepturile de pârinte, pentru că am frică de el. Pot să fac acum ceva? Și poate altcineva să depuna cererea în judecată? Nu avem nevoie de pensia alimentară. Mulțumesc pentru răspuns.
Vitalie Onofrei
Buna ziua
este posibil de a depune acțiunea prin intermediul unui avocat, sau de a împuternici prin procură să vă reprezinte interesele pentru soluționarea cauzei în lipsa dumneavoastră.
Articolul 67. Decăderea din drepturile părinteşti
Părinţii pot fi decăzuţi din... mai detaliat drepturile părinteşti dacă:
a) se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere;
b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;
c) fac abuz de drepturile părinteşti;
d) se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicînd violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;
e) prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;
f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
g) au săvîrşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului; precum şi
h) în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.
Articolul 68. Modalitatea de decădere din drepturile părinteşti
(1) Decăderea din drepturile părinteşti are loc numai pe cale judecătorească.
(2) Acţiunea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială.
(3) Cererea privind decăderea din drepturile părinteşti se examinează cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare locale/teritoriale.
(4) Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile din momentul cînd hotărîrea privind decăderea din drepturile părinteşti a rămas definitivă, o copie a acesteia organului stare civilă din raza teritorială a instanţei.
Articolul 69. Efectele decăderii din drepturile părinteşti
(1) Copilul ai cărui părinţi (unul dintre ei) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti păstrează dreptul de folosinţă asupra spaţiului locativ şi toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale fireşti, inclusiv dreptul la succesiune.
(2) Copiii ai căror părinţi/al căror unic părinte sînt decăzuţi/este decăzut din drepturile părinteşti sînt plasaţi în servicii de plasament în baza dispoziţiei autorităţii tutelare teritoriale.
(3) Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti pot avea întrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autorităţii tutelare teritoriale. Întrevederile nu se acordă dacă contactul părinţilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacă este evident că părinţii nu sînt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiecţii serioase privind contactul cu părinţii decăzuţi din drepturi.