Buna ziua! Fostul meu sot, cu care am avut impreuna un copil minor de 16 ani, dar eram in divort, a decedat in luna ianuare a anului curent. La momentul decesului era in concubinaj cu o persoana, care era insarcinata in luna a sasea. Trei luni mai tarziu s-a nascut copilul. Pentru ca sa fie inscris numele tatalui in certificatul de nastere al copilului, trebuie sa se faca testul ADN cu valoare juridica. Am fost in instanta si deja avem incheierea instantei, care dispune sa fie efectuata expertiza genetica de stabilire a peternitatii, iar costurile sa fie achitate de catre beneficiar (concubina). Pana aici parca totul e ok. Insa, dansa taraganeaza si nu merge sa faca testul. In paralel, dosarul de mostenire deschis pe numele feciorului meu este blocat. Ea locuieste in apartamentul care urmeaza sa fie mostenit. As vrea sa stiu: ce actiuni ar fi bine sa intreprind? Poate ea mentine la nesfarsit dosarul blocat ori legea prevede un termen limita? Pot eu cere eliberarea apartamentului si conservarea lui pana la efectuarea exeptizei genetice ori nu? Tin sa mentionez ca in apartamentul care urmeaza sa fie mostenit, avem viza de resedinta eu, copilul meu, ea si copilul ei. Va multumesc anticipat.
Igor Brinișter
Buna!
Până la proba contrară concubina și copilul acesteia nu au nici un drept legal de a locui în acea locuință și pot fi evacuate.
De altfel, puteți sesiza Poliția în acest sens.
Refetitor la tergiversarea efectuării expertizei genetice(ADN) prin neplata taxei prevăzute în acest sens sunt incidente prevederile Codului de Procedură Civilă... mai detaliat al RM care ne spun următoarele:
Articolul 124. Decăderea din dreptul de a cere efectuarea expertizei judiciare
(1) Partea care cere efectuarea expertizei judiciare este obligată să achite plata pentru serviciile de efectuare a expertizei judiciare în condițiile legii.
(2) Neplata de către solicitantul expertizei judiciare a sumei pentru efectuarea acesteia atrage decăderea din dreptul de a solicita repetat efectuarea expertizei judiciare.
(3) În cazul în care partea care a solicitat expertiza judiciară va demonstra că a fost în imposibilitate să achite costul expertizei judiciare, din motive ce nu îi sînt imputabile, în termenul stabilit de expert, de instituția publică de expertiză judiciară sau de biroul de expertiză judiciară, instanța de judecată va decide asupra cererii repetate de efectuare a expertizei judiciare.
Aveți dreptul de a înainta notarului cereri în vederea asigurării integrității bunului adică a conservării acestuia.
Codul civil în redacția inițială prevedea următoarele: „Moştenitorul este în drept să ceară luarea de măsuri pentru conservarea averii succesorale, fapt pentru care se stabileşte un termen de 6 luni ce se încadrează în termenul general de acceptare a succesiunii.”
Începînd cu 01/03/2019, Codul civil în redacția Legii 133/2018 prevede printre altele posibilitatea instituirii custodiei asupra masei succesorale în acord cu prevederile Capitolului II al Titlului IV al Cărții a 4-a intitulat - „CUSTODIA MASEI SUCCESORALE”.
Or, acestea sunt niște norme de procedură și ar putea fi aplicate unei procedurii succesorale deschise în baza prevederilor legii vechi.
Articolul 2412. Temeiurile și formele de custodie a masei succesorale
(1) După decesul celui care a lăsat moștenire, notarul ia măsuri pentru a asigura custodia masei succesorale dacă:
a) nu se cunoaște niciun moștenitor;
b) moștenitorii cunoscuți nu se află la locul deschiderii moștenirii;
c) nu se cunoaște dacă există vreun moștenitor care a acceptat moștenirea;
d) moștenitorul este minor și nu are reprezentant legal;
e) în privința moștenitorului s-a inițiat o procedură de instituire a unei măsuri de ocrotire judiciară și nu are reprezentant legal;
f) există alte temeiuri prevăzute de lege.
(2) Măsurile de custodie a masei succesorale pot include:
a) aplicarea sigiliilor;
b) depunerea în depozitul notarial sau la o instituție specializată, dacă, în timpul efectuării inventarierii, se vor găsi sume de bani, titluri de valoare sau alte valori, făcîndu-se mențiune despre aceasta în actul de inventariere;
c) desemnarea custodelui masei succesorale.
(3) Pînă la deschiderea procedurii succesorale, oricare notar în al cărui teritoriu de activitate se află locul deschiderii moștenirii este competent să ia măsuri de custodie a masei succesorale. După deschiderea procedurii succesorale, competența trece de plin drept la notarul care o desfășoară.
(4) Autoritățile publice centrale și locale, organele de poliție, judecătorii, notarii, avocații și executorii judecătorești sînt obligați să informeze despre necesitatea aplicării măsurilor de custodie dacă le-a devenit cunoscută una din împrejurările prevăzute la alin. (1).
Articolul 2413. Aplicarea măsurilor de custodie
(1) Măsurile de custodie pot fi aplicate pînă la acceptarea masei succesorale de către moștenitori, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Notarul aplică măsurile de custodie la proprie inițiativă, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Notarul, de asemenea, poate aplica măsurile de custodie la cererea unui creditor al masei succesorale, a unui legatar sau a altei persoane care are un drept față de masa succesorală dacă neaplicarea măsurilor de custodie poate periclita drepturile acelor persoane față de masa succesorală.
(4) În cazul unui litigiu cu privire la calitatea de moștenitor, notarul poate aplica măsurile de custodie în baza încheierii instanței de judecată care examinează litigiul.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3) și (4), aplicarea măsurii de custodie se poate face după acceptarea moștenirii de către moștenitori, în special dacă activitatea unui moștenitor sau situația patrimonială a moștenitorului pune în pericol conservarea masei succesorale și satisfacerea drepturilor din contul masei succesorale.
Articolul 2414. Custodele masei succesorale
(1) Notarul poate desemna un custode pentru custodia masei succesorale, căruia notarul îi poate ordona referitor la posesia, folosința sau dispunerea de bunuri. La desemnarea custodelui, notarul poate întocmi inventarul masei succesorale sau poate desemna un executor judecătoresc în acest scop.
(2) Orice persoană care este potrivită pentru a exercita custodia poate fi desemnată custode. Dacă toate personale sînt de acord, poate fi desemnat custode unul dintre succesibili, în caz contrar, este desemnată o altă persoană aleasă de notar. Administratorul autorizat nu poate refuza desemnarea în calitate de custode fără motive întemeiate.
(3) Notarul poate revoca custodele care nu asigură custodia corespunzătoare a masei succesorale ori nu respectă ordinele notarului.
(4) Custodele este obligat:
a) să administreze masa succesorală cu diligență în scopul conservării ei;
b) să ofere întreținere din contul masei succesorale persoanei prevăzute la art. 2408;
c) să îndeplinească obligațiile masei succesorale din contul masei succesorale conform art. 2415;
d) să raporteze notarului și moștenitorilor despre măsurile de custodie;
e) în cazurile prevăzute la art. 2413 alin. (3), precum și în alte cazuri în care este necesară conservarea masei succesorale, să ia masa succesorală din posesia unui terț sau a unui moștenitor în posesie proprie ori să asigure separarea masei succesorale de bunurile moștenitorului în orice alt mod;
f) dacă este necesar, să depună cerere de deschidere a procedurii succesorale la notarul competent sau să ia alte măsuri pentru identificarea moștenitorilor dacă notarii publici din Republica Moldova nu dețin competența să desfășoare procedura succesorală.
(5) Custodele poate să dispună de bunuri din masa succesorală doar în scopul stingerii obligațiilor masei succesorale și pentru acoperirea cheltuielilor aferente custodiei masei succesorale. Custodele nu are dreptul să dispună de un bun imobil care intră în componența masei succesorale fără încuviințarea notarului care desfășoară procedura succesorală. Notarul poate impune la împuternicirile custodelui alte limite, care vor fi menționate în certificatul de custode al masei succesorale.
(6) Moștenitorul nu are dreptul de a dispune de masa succesorală care se află în custodie.
(7) Notarul poate refuza desemnarea custodelui masei succesorale dacă se presupune că masa succesorală nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile legate de custodie. Cu toate acestea, notarul va desemna custodele dacă persoana care solicită aplicarea măsurilor de custodie plătește cu titlu de garanție, la termenul și contul indicat de notar, sumele care se planifică că vor acoperi cheltuielile respective.
Articolul 2415. Satisfacerea obligațiilor de către custode
(1) În cazul în care s-a desemnat un custode, acesta, după întocmirea inventarului, va satisface pretențiile incluse în inventar dacă ele au devenit scadente.
(2) Custodele poate satisface pretențiile care încă nu sînt scadente doar cu acordul moștenitorilor.
(3) Dacă custodele contestă o pretenție, el va satisface această pretenție doar în cadrul procedurii executării silite desfășurate în condițiile legii.
(4) Dispozițiile art. 2435 se aplică în mod corespunzător custodelui.
Articolul 2416. Remunerarea custodelui
Custodele masei succesorale are dreptul la o remunerație din contul masei succesorale pentru custodia desfășurată. Remunerația se stabilește de notar, în mărime rezonabilă.
Articolul 2417. Încetarea măsurilor de custodie
(1) Notarul dispune încetarea măsurilor de custodie a masei succesorale dacă au încetat să existe temeiurile de aplicare a măsurilor de custodie prevăzute la art. 2412 și 2413.
(2) Notarul dispune încetarea custodiei dacă masa succesorală nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor aferente custodiei, iar persoana care solicită aplicarea măsurilor de custodie nu avansează, la termenul și contul indicat de notar, sumele care se planifică că vor acoperi cheltuielile respective.
(3) Dacă cererea de aplicare a măsurilor de custodie se soluționează în temeiul art. 2413 alin. (3) sau (4), persoana care solicită aplicarea măsurilor va fi audiată înainte de încetarea măsurilor de custodie.