Judecata a decis decaderea din drepturile parintesti

13 february 2019 543

Judecata a decis decaderea din drepturile parintesti a tatalui copilului. Mama a mers la starea civila si a incercat sa-l scoata pe tatal copilului din certicatul de nastere. Insa starea civila a refuzat sa faca acest lucru! Pe cand judecatorul a spus ca putem face asta! Dece starea civila a refuzat?

Jurist comments 3

Download discussion
Vitalie Onofrei
  • Advocate
  • Civil law
  • Real estate law
  • Business law
  • Other areas
  • Labour law

Buna ziua,
Numai cel de la stare civilă și știu, cite odata ai senzația că sunt de pe altă planetă.
Daca acțiunea vine în contextul modificării înscrierii la rubrica tata, pentru înfierea ulterioară.
Vă propun să depuneți în adresa acestora o cerere scrisă, cu anexarea hotarîrii, cu descrierea situației, cit și sa solicitați... mai detaliat informarea privind temeiul refuzului, atunci se va clarifica, la moment e unica cale.
Dacă temei plauzibil nu este identificat, este posibil de a depune o plîngere.

13 february 2019
Igor Brinișter
  • Advocate
  • Civil law
  • Family law
  • Real estate law
  • Business law
  • Other areas
  • Labour law
  • Other violations

Buna stimate D-le Ion,

Decăderea din drepturile părintești nu presupune că părintele respectiv va fi radiat de la rubrica tată din actul de stare civilă al copilului în cauză!
Oficiul stării civile al Agenției Servicii Publice corect a refuzat radierea numelui tatălui de la rubrica tată din actul de stare civilă... mai detaliat al copilului.

Mai jos vedeți ce prevede Codul familiei la acest capitol:
Articolul 67. Decăderea din drepturile părinteşti
Părinţii pot fi decăzuţi din drepturile părinteşti dacă:
a) se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere;
b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;
c) fac abuz de drepturile părinteşti;
d) se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicînd violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;
e) prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;
f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
g) au săvîrşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului; precum şi
h) în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.
Articolul 68. Modalitatea de decădere din drepturile părinteşti
(1) Decăderea din drepturile părinteşti are loc numai pe cale judecătorească.
(2) Acţiunea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială.
(3) Cererea privind decăderea din drepturile părinteşti se examinează cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare locale/teritoriale.
(4) Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile din momentul cînd hotărîrea privind decăderea din drepturile părinteşti a rămas definitivă, o copie a acesteia organului de stare civilă din raza teritorială a instanţei.
Articolul 69. Efectele decăderii din drepturile părinteşti
(1) Copilul ai cărui părinţi (unul dintre ei) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti păstrează dreptul de folosinţă asupra spaţiului locativ şi toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale fireşti, inclusiv dreptul la succesiune.
(2) Copiii ai căror părinţi/al căror unic părinte sînt decăzuţi/este decăzut din drepturile părinteşti sînt plasaţi în servicii de plasament în baza dispoziţiei autorităţii tutelare teritoriale
[Art.69 al.(2) în redacția LP83 din 25.05.17, MO229-243/07.07.17 art.362]
(3) Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti pot avea întrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autorităţii titelare teritoriale. Întrevederile nu se acordă dacă contactul părinţilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacă este evident că părinţii nu sînt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiecţii serioase privind contactul cu părinţii decăzuţi din drepturi.
[Art.69 al.(3) modificat prin LP83 din 25.05.17, MO229-243/07.07.17 art.362]
Articolul 70. Restabilirea drepturilor părinteşti
(1) Părinţii pot fi restabiliţi în drepturile părinteşti dacă au încetat împrejurările care au condus la decăderea lor din aceste drepturi şi dacă restabilirea în drepturile părinteşti este în interesul copilului.
(2) Restabilirea în drepturile părinteşti se face pe cale judecătorească, în baza cererii persoanei decăzute din aceste drepturi, cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare teritoriale.
[Art.70 al.(2) modificat prin LP83 din 25.05.17, MO229-243/07.07.17 art.362]
(3) Restabilirea în drepturile părinteşti faţă de copilul care a atins vîrsta de 10 ani se admite ţinîndu-se cont de opinia copilului.
(4) Dacă copilul a fost adoptat şi adopţia nu a fost desfăcută, hotărîrea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi anulată fără restabilirea drepturilor şi obligaţiilor de părinte.


Doar în cazul în care persoana indicată în actul de stare civilă al copilului la ribrica „tată” nu este tatăl de facto al acestui, atât tatăl, mama copilului, cât și însuși copilul la atingerea majoratului pot contesta paternitatea.
Prin urmare, doar, în ipoteza în care se confirmă că persoana indicată la rubrica „tată” nu este de fapt tatăl copilului va fi posibilă radierea persoanei indicate la această rubrică.

Mai jos vedeți prevederile legale în acest sens:
Articolul 47. Stabilirea provenienţei copilului
(1) Provenienţa copilului de la mamă (maternitatea) se stabileşte în baza documentelor care confirmă naşterea copilului de la mamă într-o instituţie medicală.
(2) În cazul cînd copilul nu este născut într-o instituţie medicală, maternitatea se stabileşte pe baza documentelor medicale, a depoziţiilor martorilor sau pe baza altor probe. Fiind informaţi despre un caz de naştere sau la adresarea mamei după naştere, instituţia medico-sanitară/medicul de familie din localitate sînt obligaţi să întreprindă, în termen de 3 zile lucrătoare, măsurile necesare de constatare a naşterii copilului şi, în cazul constatării acesteia, să elibereze certificatul medical constatator de naştere, chiar dacă mama nu are domiciliul în această localitate.
[Art.47 al.(2) modificat prin LP83 din 25.05.17, MO229-243/07.07.17 art.362]
(3) Copilul născut din părinţi căsătoriţi ori în timp de 300 de zile din momentul desfacerii căsătoriei, declarării căsătoriei nule sau decesului soţului mamei copilului are ca tată pe soţul (fostul soţ) al mamei, dacă nu a fost stabilit contrariul.
(4) Prezumţia de paternitate a soţului (fostului soţ) poate fi înlăturată printr-o declaraţie a soţilor (foştilor soţi) depusă personal. În cazul în care soţii (unul din ei) nu se pot prezenta personal, declaraţia se autentifică notarial şi se expediază la organul de stare civlă.
(5) Paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate fi recunoscută de către tatăl său printr-o declaraţie comună a acestuia şi a mamei copilului, depusă la organul de stare civilă.
(6) În cazurile cînd mama este decedată, declarată decedată sau dispărută ori cînd nu i se cunoaşte locul aflării, precum şi în cazul decăderii ei din drepturile părinteşti, paternitatea se stabileşte în baza declaraţiei tatălui şi a acordului scris al autorităţii tutelare sau prin hotărîrea instanţei judecătoreşti dacă lipseşte un astfel de acord. În cazul în care în privința mamei este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.
[Art.47 al.(6) modificat prin LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297]
(7) Declaraţia comună a mamei şi tatălui copilului privind paternitatea poate fi depusă la organul de stare civilă şi pînă la naşterea copilului.
Articolul 48. Stabilirea paternităţii în instanţa judecătorească
Dacă copilul este născut din părinţi necăsătoriţi între ei şi în lipsa declaraţiei comune a părinţilor sau a tatălui copilului, paternitatea se stabileşte de către instanţa judecătorească în baza declaraţiei unuia dintre părinţi, a tutorelui (curatorului) copilului sau a copilului însuşi la atingerea majoratului.
Articolul 49. Contestarea paternităţii (maternităţii)

(1) Paternitatea (maternitatea) poate fi contestată numai pe cale judecătorească de către persoanele înscrise drept tată sau mamă sau de către persoanele care sînt mama sau tatăl firesc al copilului, de către copil la atingerea majoratului, de către tutorele (curatorul) copilului. În cazul în care în privința părintelui este instituită o măsură de ocrotire judiciară, se aplică prevederile art. 4852 şi 4853 din Codul civil.
(2) Cererea privind contestarea paternităţii (maternităţii) poate fi depusă timp de un an din momentul cînd una din persoanele enumerate la alin.(1) a aflat sau trebuia să fi aflat despre înscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, în cazul unui minor.
(3) Nu au dreptul să conteste paternitatea:
a) soţul care şi-a dat acordul scris la fecundarea artificială sau implantarea embrionului soţiei;
b) persoana care a fost înscrisă drept tată al copilului în baza declaraţiei comune a acesteia şi a mamei copilului sau în baza declaraţiei proprii, dacă în momentul depunerii acesteia ştia că nu este tatăl firesc al copilului.

http://lex.justice.md/md/286119/

13 february 2019
  • Advocate
  • Civil law
  • Labour law
  • Family law

Buna ziua Ion. Dupa cum si dvs. mentionati, judecata a decis decaderea din drepturile parintesti, dar nu si radierea (scoaterea) acestuia din rubrica tatal din certificatul de nastere a cpopilului, din acest motiv a fost respinsa cererea.

14 february 2019