Bună ziua! Tatăl meu a decedat în 2020, suntem 3 copii (1 din prima căsătorie). Tata a lăsat casa prin testament fratelui vitreg (testament făcut in 2015). Părinții sunt separați, dar nu divorțați oficial. Cum a fost posibil ca tata să facă testament fără acordul mamei dacă acea casă a fost construită când erau căsătoriți? Nu deține și mama o parte, dar și ceilalți 2 copii? Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns!
Serghei Marciuc
Bună ziua Corina.
Potrivit prevederilor codului familiei, Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei. Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia.
În cazul dumneavoastră, dacă casa la care... mai detaliat vă referiți a fost construită în timpul căsătoriei, atunci mama dumneavoastră are dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din casă.
Copii nu dețin nici un drept de proprietate asupra bunurilor părinților, eu au dreptul de a moșteni aceste bunuri (dacă nu este testament). În cazul cînd este testament atunci moștenirea are loc conform voinței defunctului. Astfel la prima vedere, casa disputată aparține ½ cotă parte mamei dumneavoastră iar ½ cotă parte ca masă succesorală îi va reveni fratelui vitreg iar restul bunurilor tatălui dumneavoastră dacă n-au fost incluse în testament vor fi moștenite de soția supravețuitoare și toți copii defunctului (răposatului).
Jos atașez prevederile legale relevante:
Codul Familiei
Articolul 19. Noţiunea regimului legal al bunurilor soţilor
(1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie.
(2) Regimul legal al bunurilor soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial.
Articolul 20. Proprietatea în devălmăşie a soţilor.
(1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.
(2) Sînt proprietate în devălmăşie bunurile procurate din contul:
a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din:
- activitatea de muncă;
- activitatea de întreprinzător;
- activitatea intelectuală;
b) premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.);
c) altor mijloace comune.
(3) Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.
(4) Dreptul la proprietate în devălmăşie se extinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educaţia copiilor sau din alte motive temeinice.
(5) Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanţa judecătorească este în drept, în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soţii au dus gospodării separate proprietate a acestuia.
Codul Civil
Articolul 2191. Noțiunea de testament
Testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cînd nu va mai fi în viață.
Articolul 2164. Temeiul moștenirii
(1) Moștenirea are loc în temeiul legii și/sau conform testamentului.
(2) În măsura în care cel care a lăsat moștenirea nu a dispus altceva prin testament, moștenirea trece la moștenitorii legali.
Articolul 2177. Cazul în care operează moștenirea legală
(1) Devoluțiunea moștenirii are loc conform dispozițiilor prezentei cărți (moștenire legală), în măsura în care nu există un testament valabil.
(2) Dacă testamentul se referă doar la o parte din masa succesorală, devoluțiunea celeilalte părți a masei succesorale are loc conform moștenirii legale.
Articolul 2178. Clasa întîi de moștenitori legali
(1) Fac parte din clasa întîi de moștenitori legali descendenții defunctului.
(2) Descendentul care este în viață la momentul deschiderii moștenirii îi exclude de la moștenire pe ceilalți descendenți care se află în relații de rudenie cu defunctul prin intermediul celui dintîi.
Articolul 2185. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor
(1) Soțul supraviețuitor este moștenitor legal și, în concurs cu clasa întîi de moștenitori, are dreptul la 1/4 din masa succesorală, indiferent de numărul descendenților.